3 definiții pentru aretare

Dicționare explicative

Explică cele mai întâlnite sensuri ale cuvintelor.

ARETA, pers. 3 aretă, vb. I. Intranz. (Despre câini de vânătoare) A rămâne pe loc imediat ce zărește sau simte vânatul. – Din fr. arrêter.

Dicționare morfologice

Indică formele flexionare ale cuvintelor (conjugări, declinări).

areta vb., ind. prez. 3 sg. are

Dicționare relaționale

Indică relații între cuvinte (sinonime, antonime).

ARETA vb. a ponta. (Ogarul ~ vânatul.)

Intrare: aretare
aretare infinitiv lung
infinitiv lung (IL113)
nearticulat articulat
nominativ-acuzativ singular
  • aretare
  • aretarea
plural
  • aretări
  • aretările
genitiv-dativ singular
  • aretări
  • aretării
plural
  • aretări
  • aretărilor
vocativ singular
plural
info
Aceste definiții sunt compilate de echipa dexonline. Definițiile originale se află pe fila definiții. Puteți reordona filele pe pagina de preferințe.
arată:

aretaverb

  • 1. (Despre câini de vânătoare) A rămâne pe loc imediat ce zărește sau simte vânatul; a ponta. DEX '09 DEX '98 MDN '00
    sinonime: ponta
etimologie:

info Lista completă de definiții se află pe fila definiții.