3 definiții pentru aretare
Dicționare explicative
Explică cele mai întâlnite sensuri ale cuvintelor.
ARETA, pers. 3 aretă, vb. I. Intranz. (Despre câini de vânătoare) A rămâne pe loc imediat ce zărește sau simte vânatul. – Din fr. arrêter.
Dicționare morfologice
Indică formele flexionare ale cuvintelor (conjugări, declinări).
areta vb., ind. prez. 3 sg. aretă
- sursa: Ortografic (2002)
- adăugată de siveco
- acțiuni
Dicționare relaționale
Indică relații între cuvinte (sinonime, antonime).
ARETA vb. a ponta. (Ogarul ~ vânatul.)
- sursa: Sinonime (2002)
- adăugată de siveco
- acțiuni
Intrare: aretare
aretare infinitiv lung
| infinitiv lung (IL113) | nearticulat | articulat | |
| nominativ-acuzativ | singular |
|
|
| plural |
|
| |
| genitiv-dativ | singular |
|
|
| plural |
|
| |
| vocativ | singular | — | |
| plural | — | ||
Aceste definiții sunt compilate de echipa dexonline. Definițiile originale se află pe fila definiții. Puteți reordona filele pe pagina de preferințe.
arată:
aretaverb
etimologie:
- arrêter DEX '09 DEX '98 MDN '00
Lista completă de definiții se află pe fila definiții.