10 definiții pentru arestui
Dicționare explicative
Explică cele mai întâlnite sensuri ale cuvintelor.
ARESTUI, arestuiesc, vb. IV. Tranz. (Înv.) A aresta. – Cf. rus. arestovat.
arestui vt [At: ALECSANDRI, T. 1342 / Pzi: ~esc / E: arest + -ui] (Înv) A aresta (1)
- sursa: MDA2 (2010)
- adăugată de blaurb.
- acțiuni
ARESTUI, arestuiesc, vb. IV. Tranz. (Pop.) A aresta. – Cf. rus. arestovat.
- sursa: DEX '98 (1998)
- adăugată de ana_zecheru
- acțiuni
ARESTUI, arestuiesc, vb. IV. Tranz. (învechit și popular) A aresta. Am auzit că acolo i-a arestuit pe toți într-o singură noapte, la locul de adunare. V. ROM. noiembrie 1953, 85.
- sursa: DLRLC (1955-1957)
- adăugată de blaurb.
- acțiuni
ARESTUI, arestuiesc, vb. IV. Tranz. (Pop.) A aresta. – Comp. rus. arestovat’.
- sursa: DLRM (1958)
- adăugată de lgall
- acțiuni
Dicționare morfologice
Indică formele flexionare ale cuvintelor (conjugări, declinări).
arestui (a ~) (înv.) vb., ind. prez. 1 sg. și 3 pl. arestuiesc, 3 sg. arestuiește, imperf. 1 arestuiam; conj. prez. 1 sg. să arestuiesc, 3 să arestuiască
- sursa: DOOM 3 (2021)
- adăugată de gall
- acțiuni
arestui (a ~) (înv.) vb., ind. prez. 1 sg. și 3 pl. arestuiesc, imperf. 3 sg. arestuia; conj. prez. 3 să arestuiască
- sursa: DOOM 2 (2005)
- adăugată de raduborza
- acțiuni
arestui vb., ind. prez. 1 sg. și 3 pl. arestuiesc, imperf. 3 sg. arestuia; conj. prez. 3 sg. și pl. arestuiască
- sursa: Ortografic (2002)
- adăugată de siveco
- acțiuni
Dicționare relaționale
Indică relații între cuvinte (sinonime, antonime).
ARESTUI vb. v. aresta, deține, închide, întemnița, reține.
- sursa: Sinonime (2002)
- adăugată de siveco
- acțiuni
arestui vb. v. ARESTA. DEȚINE. ÎNCHIDE. ÎNTEMNIȚA. REȚINE.
- sursa: Sinonime82 (1982)
- adăugată de LauraGellner
- acțiuni
verb (VT408) Surse flexiune: DOR | infinitiv | infinitiv lung | participiu | gerunziu | imperativ pers. a II-a | ||
(a)
|
|
|
| singular | plural | ||
|
| ||||||
numărul | persoana | prezent | conjunctiv prezent | imperfect | perfect simplu | mai mult ca perfect | |
singular | I (eu) |
| (să)
|
|
|
| |
a II-a (tu) |
| (să)
|
|
|
| ||
a III-a (el, ea) |
| (să)
|
|
|
| ||
plural | I (noi) |
| (să)
|
|
|
| |
a II-a (voi) |
| (să)
|
|
|
| ||
a III-a (ei, ele) |
| (să)
|
|
|
|
arestui, arestuiescverb
- 1. Aresta, deține, reține, închide, întemnița. DEX '09 DEX '98 DLRLC
- Am auzit că acolo i-a arestuit pe toți într-o singură noapte, la locul de adunare. V. ROM. noiembrie 1953, 85. DLRLC
-
etimologie:
- arestovat DEX '98 DEX '09