7 definiții pentru areolar


Dicționare explicative

Explică cele mai întâlnite sensuri ale cuvintelor.

areolár, ~ă a [At: DA / P: ~re-o~ / Pl: ~i, ~e / E: fr areolaire] 1 (Atm; îs) Țesut ~ Țesut cu areolă (2). 2 (Mat) Care aparține ariei2. 3 (Mat) Referitor la arie2. 4-7 Referitor la areolă (1-4). 8 (D. eroziuni) Care acționează lateral.

AREOLÁR, -Ă, areolari, -e, adj. (Mat.) Care aparține ariei2, privitor la arie2. [Pr.: -re-o-] – Din fr. aréolaire.

AREOLÁR, -Ă, areolari, -e, adj. (Mat.) Care aparține ariei2, privitor la arie2.[Pr.: -re-o-] – Din fr. aréolaire.

AREOLÁR, -Ă adj. Referitor la areolă. ♦ (Despre eroziuni) Care acționează lateral. [Pron. -re-o- / < fr. aréolaire].

AREOLÁR, -Ă adj. 1. referitor la areolă. 2. (geol.) eroziune ~ă = eroziune care acționează lateral. 3. viteză ~ă = cantitate ce caracterizează la un moment dat aria descrisă de raza vectoare care definește poziția unui mobil față de un punct fix. (< fr. aréolaire)


Dicționare morfologice

Se indică corespondența dintre forma de bază a unui cuvânt și flexiunile sale.

areolár (-re-o-) adj. m., pl. areolári; f. areoláră, pl. areoláre

areolár adj. m. (sil. -re-o-), pl. areolári; f. sg. areoláră, pl. areoláre

Intrare: areolar
areolar adjectiv
  • silabație: -re-o-
adjectiv (A1)
Surse flexiune: DOR
masculin feminin
nearticulat articulat nearticulat articulat
nominativ-acuzativ singular
  • areolar
  • areolarul
  • areolaru‑
  • areola
  • areolara
plural
  • areolari
  • areolarii
  • areolare
  • areolarele
genitiv-dativ singular
  • areolar
  • areolarului
  • areolare
  • areolarei
plural
  • areolari
  • areolarilor
  • areolare
  • areolarelor
vocativ singular
plural
* forme elidate și forme verbale lungi – (arată)