12 definiții pentru arămi

arămi [At: LB / V: ~ma / Pzi: ~mesc / E: aramă] (Pop) 1 vt A acoperi un obiect (de metal) cu un strat subțire de aramă (1). 2 vt A da culoare arămie. 3 vr A căpăta culoare arămie Si: arămit1 (3).

ARĂMÍ arămesc, vb. IV. Tranz. A acoperi un obiect de metal cu un strat de aramă; a cupra. – Din aramă.

ARĂMÍ, arămesc, vb. IV. Tranz. A acoperi un obiect de metal cu un strat de aramă; a cupra. – Din aramă.

ARĂMÍ, arămesc, vb. IV. Tranz. A acoperi (un obiect de metal) cu un strat subțire de aramă.

ARĂMÍ, arămesc, vb. IV. Tranz. A acoperi un obiect de metal cu un strat subțire de aramă. – Din aramă.

arămí (a ~) vb., ind. prez. 1 sg. și 3 pl. arămésc, imperf. 3 sg. arămeá; conj. prez. 3 să arămeáscă

A ARĂMÍ ~ésc tranz. (obiecte de metal) A acoperi cu un strat subțire de aramă. /Din aramă

arămésc v. tr. (d. aramă). Acoper (feru) c’un strat de aramă.


Definiții din dicționare specializate

Aceste definiții pot explica numai anumite înțelesuri ale cuvintelor.

arămí vb., ind. prez. 1 sg. și 3 pl. arămésc, imperf. 3 sg. arămeá; conj. prez. 3 sg. și pl. arămeáscă

ARĂMI vb. a cupra. (~ suprafața unui obiect metalic.)

arămí, arămesc, vb. refl. – (ref. la poame) A se altera, a căpăta un gust acrișor: „De pui pomnițăle într-un vas nezmălțuit, să arămnesc” (D. Pop, 1970). – Din aramă (< lat *aramen, forma pop. de la aeramen) (Scriban, DLRM, DEX, MDA).

Intrare: arămi
verb (VT401)
Surse flexiune: DOR
infinitiv infinitiv lung participiu gerunziu imperativ pers. a II-a
(a)
  • arămi
  • arămire
  • arămit
  • arămitu‑
  • arămind
  • arămindu‑
singular plural
  • arămește
  • arămiți
numărul persoana prezent conjunctiv prezent imperfect perfect simplu mai mult ca perfect
singular I (eu)
  • arămesc
(să)
  • arămesc
  • arămeam
  • arămii
  • arămisem
a II-a (tu)
  • arămești
(să)
  • arămești
  • arămeai
  • arămiși
  • arămiseși
a III-a (el, ea)
  • arămește
(să)
  • arămească
  • arămea
  • arămi
  • arămise
plural I (noi)
  • arămim
(să)
  • arămim
  • arămeam
  • arămirăm
  • arămiserăm
  • arămisem
a II-a (voi)
  • arămiți
(să)
  • arămiți
  • arămeați
  • arămirăți
  • arămiserăți
  • arămiseți
a III-a (ei, ele)
  • arămesc
(să)
  • arămească
  • arămeau
  • arămi
  • arămiseră
* formă nerecomandată sau greșită – (arată)
* forme elidate și forme verbale lungi – (arată)