16 definiții pentru aprod

din care

Dicționare explicative

Explică cele mai întâlnite sensuri ale cuvintelor.

APROD, aprozi, s. m. 1. Dregător al curții domnești în Moldova și Țara Românească, cu atribuții (administrative, fiscale, juridice) variate. 2. Fecior de boier care slujea la curtea domnească. 3. Slujbaș care păzea sălile și introducea publicul în unele instituții. – Din magh. apród „paj, ucenic”.

APROD, aprozi, s. m. 1. Dregător al curții domnești în Moldova și Țara Românească, cu atribuții (administrative, fiscale, juridice) variate. 2. Fecior de boier care slujea la curtea domnească. 3. Slujbaș care păzea sălile și introducea publicul în unele instituții. – Din magh. apród „paj, ucenic”.

aprod sm [At: (a. 1443) DER / Pl: ~ozi / E: mg apród „paj, ucenic”] (Înv) 1-2 (Șîs ~ de curte) Fecior de boier care îndeplinea, la curtea domnească, serviciul de paj și de scutier, așteptând să fie boierit. 3-6 (Mol; Mun) Dregător al curții domnești, cu atribuții administrative, fiscale sau juridice. 7 (Pex) Mesager. 8 (Reg) Erou. 9 (Reg) Dorobanț. 10 (Îs) ~ de târg Perceptor. 11 (Îs) ~ de divan Agent care aducea la judecată pe împricinați și constrângea la plată pe debitori. 12 Slujbaș care păzea sălile și introducea publicul în instituții.

APROD sm. 1 Servitor la o autoritate (minister, etc.) însărcinat cu paza sălilor, anunțarea persoanelor care vin să ceară informațiuni, etc.; la tribunal, servitorul care strigă la ușă procesele, introduce în sală părțile, etc.: aude ~ul strigîndu-l pe nume (CAR.) 2 🔎 Tînăr din suita Curții, paj (numit și ~ de curte); împreună cu copiii de casă, aprozii formau garda domnească; ~ de tîrg, slujbaș însărcinat cu încasarea sumelor datorate de cineva unui particular sau fiscului; ~ de divan, slujbaș însărcinat să aducă la judecată pe împricinați [ung. apród].

APROD, aprozi, s. m. (În trecut) 1. Slujbaș care păzea sălile și introducea publicul în unele instituții. Aprodul cel bătrîn și de treabă o observa în tăcere, scărpinîndu-și cu arătătorul mînii stingi bărbuța albă. SADOVEANU, B. 80. Incinta începea să se învioreze. Pe estrada prezidențială forfoteau secretari și funcționari. Se auzeau glasurile aprozilor de pe culoare: «Poftiți la ședință, domnilor deputați». REBREANU, R. II 35. 2. Fecior de boier dat la curtea domnească pentru a sluji pe lîngă domn ca paj sau ca scutier. Stau pîlcuri de oșteni... Aprozi, copii din casă, curteni și lefegii. ALECSANDRI, P. III 210.

APROD, aprozi, s. m. 1. (În trecut) Slujbaș care păzea sălile și introducea publicul în unele instituții. 2. (Înv.) Fecior de boier dat la curtea domnească pentru a sluji pe lîngă domn ca paj sau ca scutier. – Magh. aprod „paj, ucenic”.

aprod m. 1. odinioară, curtean care slujia la Divanul domnesc, ducea poruncile Domnului pe la boieri și împlinia datoriile: copii și cu aprozii ce pe Domnul ocolesc NEGR.; 2. azi, ușier, slugă pe lângă o autoritate (minister, tribunal): aprozii vorniciei NEGR. [Ung. APRÓD, paj, din APRÒ, mic].

apród m. (ung. apród, copil, paj, ucenic). Vechĭ. Fecior de boĭer care împlinea pe lîngă domn serviciu de paj și scutier (numit și aprod de curte, care, împreună cu copiiĭ de casă, formaŭ garda domnească). Maĭ pe urmă, incasator, perceptor (numit și aprod de tîrg). Agent care-ĭ aducea la judecată pe împricinațĭ (numit și aprod de divan). Azĭ. Ușier pe la judecătoriĭ și prefecturĭ (pe la autoritățile judiciare și administrative). V. dorobanț.

approd sm vz aprod

Dicționare morfologice

Indică formele flexionare ale cuvintelor (conjugări, declinări).

aprod (desp. a-prod) s. m., pl. aprozi

aprod (a-prod) s. m., pl. aprozi

aprod s. m. (sil. -prod), pl. aprozi

Dicționare relaționale

Indică relații între cuvinte (sinonime, antonime).

APROD s. v. ușier.

aprod s. v. UȘIER.

Dicționare etimologice

Explică etimologiile cuvintelor sau familiilor de cuvinte.

aprod (aprozi), s. m.1. Fecior de boier care slujea la curtea domnească. – 2. Slujbaș care păzea sălile și introducea publicul în unele instituții. Mag. apród „paj” de la apró „mic” (Cihac, II, 476). Apare pentru prima oară într-un document slavo-romîn din 1443.

Dicționare enciclopedice

Definiții enciclopedice

PURICE, Aprodul ~, boier în slujba lui Ștefan cel Mare. În timpul bătăliei de la Șcheia (1486), împotriva turcilor, el a salvat viața domnului căzut de pe cal, dându-i calul său. Potrivit cronicarului Ion Neculce, pentru gestul său a fost boierit și a primit numele de Movilă, întemeind astfel neamul Movileștilor.

Dicționare de argou

Explică doar sensurile argotice ale cuvintelor.

aprod, aprozi, s. m. hoț începător

Intrare: aprod
  • silabație: a-prod info
substantiv masculin (M5)
Surse flexiune: DOR
nearticulat articulat
nominativ-acuzativ singular
  • aprod
  • aprodul
  • aprodu‑
plural
  • aprozi
  • aprozii
genitiv-dativ singular
  • aprod
  • aprodului
plural
  • aprozi
  • aprozilor
vocativ singular
  • aprodule
plural
  • aprozilor
approd
Nu există informații despre paradigma acestui cuvânt.
* forme elidate și forme verbale lungi – (arată)
info
Aceste definiții sunt compilate de echipa dexonline. Definițiile originale se află pe fila definiții. Puteți reordona filele pe pagina de preferințe.
arată:

aprod, aprozisubstantiv masculin

  • 1. Dregător al curții domnești în Moldova și Țara Românească, cu atribuții (administrative, fiscale, juridice) variate. DEX '98 DEX '09
  • 2. Fecior de boier care slujea la curtea domnească. DEX '09 DEX '98 DLRLC
    • format_quote Stau pîlcuri de oșteni... Aprozi, copii din casă, curteni și lefegii. ALECSANDRI, P. III 210. DLRLC
  • 3. Slujbaș care păzea sălile și introducea publicul în unele instituții. DEX '09 DEX '98 DLRLC
    sinonime: ușier
    • format_quote Aprodul cel bătrîn și de treabă o observa în tăcere, scărpinîndu-și cu arătătorul mînii stîngi bărbuța albă. SADOVEANU, B. 80. DLRLC
    • format_quote Incinta începea să se învioreze. Pe estrada prezidențială forfoteau secretari și funcționari. Se auzeau glasurile aprozilor de pe culoare: «Poftiți la ședință, domnilor deputați». REBREANU, R. II 35. DLRLC
etimologie:

info Lista completă de definiții se află pe fila definiții.