11 definiții pentru aport (interj.)

din care

Dicționare explicative

Explică cele mai întâlnite sensuri ale cuvintelor.

APÓRT1 interj. Strigăt cu care se îndeamnă un câine să aducă vânatul împușcat sau un obiect aruncat. – Din fr. apporte (< apporter).

APÓRT1 interj. Strigăt cu care se îndeamnă un câine să aducă vânatul împușcat sau un obiect aruncat. – Din fr. apporte (< apporter).

aport1 i, sn [At: DONICI, ap. TDRG / Pl: ~uri / E: fr apporte] 1-2 (Frm) Strigăt cu care se îndeamnă câinii să aducă vânatul împușcat sau un obiect aruncat.

APÓRT1 interj. Strigăt cu care se îndeamnă un cîine să aducă vînatul împușcat sau un obiect anume aruncat în acest scop. Tu dresai... pe prepelicarul tău ca să asculte la semnalele consacrate:«Pst!», «Pil!» și «Aport!». ODOBESCU, S. III 3. ◊ (Substantivat, numai în expr.) A face aport = (despre cîini) a aduce în dinți vînatul împușcat sau un obiect aruncat anume. Cîinele a învățat să facă aport.

APÓRT1 interj. (Franțuzism) Strigăt cu care se îndeamnă un cîine să aducă vînatul împușcat sau un obiect aruncat. – Fr. apporte.

APÓRT interj. Strigăt folosit mai ales la vânătoare pentru a îndemna un câine să aducă vânatul doborât. [< fr. apporte < apporter – a aduce].

APÓRT1 interj. (pentru a îndemna un câine să aducă vânatul doborât) adu! caută! (< fr. apporte)

APÓRT1 interj. (se folosește pentru a îndemna câinii să aducă vânatul sau un lucru aruncat). /<fr. apporte

aport! int. adu! (strigăt adresat câinelui la vânătoare): aport! strigă el prepelicarului OD. (= fr. apporte). ║ n. partea adusă în activul unei societăți.

*2) apórt interj. (fr. aporte! adă!). Strigăt pin care se poruncește unuĭ cîne să aducă ceva. Acest cîne face aport, aduce ce-ĭ porunceștĭ.

Dicționare morfologice

Indică formele flexionare ale cuvintelor (conjugări, declinări).

Intrare: aport (interj.)
aport2 (interj.) interjecție
interjecție (I10)
  • aport
info
Aceste definiții sunt compilate de echipa dexonline. Definițiile originale se află pe fila definiții. Puteți reordona filele pe pagina de preferințe.
arată:

aportinterjecție

  • 1. Strigăt cu care se îndeamnă un câine să aducă vânatul împușcat sau un obiect aruncat. DEX '09 DEX '98 DLRLC DN
    • format_quote Tu dresai... pe prepelicarul tău ca să asculte la semnalele consacrate:«Pst!», «Pil!» și «Aport!». ODOBESCU, S. III 3. DLRLC
    • chat_bubble (și) substantivat A face aport = (despre câini) a aduce în dinți vânatul împușcat sau un obiect aruncat anume. DLRLC
      • format_quote Câinele a învățat să facă aport. DLRLC
etimologie:

info Lista completă de definiții se află pe fila definiții.