11 definiții pentru aplecat


Dicționare explicative

Explică cele mai întâlnite sensuri ale cuvintelor.

aplecat2, ~ă [At: ȚICHINDEAL, F. 251 / Pl: ~ați, ~e / E: apleca] 1-2 a, av înclinat. 3 a (Fig) Supus. 4 a Alăptat. 5 sm (Îvp) Sugar. 6 a (Fig) Cu înclinații spre ceva.

aplecát1 sn [At: DOSOFTEI, V. S. 26/2 / Pl: ~e / E: apleca] 1 Aplecare (1). 2 Alăptare. 3 (Med pop; lpl) Indigestie.

APLECÁT, -Ă, aplecați, -te, adj. Care și-a schimbat poziția (verticală); îndoit, înclinat, plecat, adus. – V. apleca.

APLECÁT, -Ă, aplecați, -te, adj. Care și-a schimbat poziția (verticală); îndoit, înclinat, plecat, adus. – V. apleca.

APLECÁT, -Ă, aplecați, -te, adj. 1. înclinat, plecat. Înaintea lui Mihai erau steagurile... care se țineau aplecate în semn de supunere a Transilvaniei. ISPIRESCU, M. V. 42. Pe Neculcea ni-l găsea... ’fiind cada la o bute... Și de dînsa răzimat, Răzimat cam aplecat. TEODORESCU, P. P. 543. 2. Fig. Cu dispoziție firească spre ceva; înclinat. Aplecat spre arte. ◊ Nu prea era aplecat să ție în samă asemenea protestări. SADOVEANU, O. VII 182.

APLECÁT, -Ă, aplecați, -te, adj. 1. Înclinat, plecat. 2. Fig. Cu dispoziție firească spre ceva; înclinat. – V. apleca.

APLECAT s. n. și m. (Mold.) 1. S. n. Alăptare. Și la vreamea aplecatului veniia capra de la turmă însăș de-l apleca. DVS, 24v. 2. S. m. Prunc, copil alăptat. Ca un aplecat la maică-sa. ARSENIE DIN BISERICANI. Etimologie: apleca. Vezi și apleca, aplecător, aplecătură. Cf. aplecătură; aplecător (2).

aplecat, -ă adj. Fig. Pornit, aplicat: om aplecat la răŭ, la muzică. Vechĭ. Înțărcat. Aplecate s. n. pl. Plecate, turburare de stomah, greață (din pricina mîncăriĭ).


Dicționare relaționale

Nu reprezintă definiții, ci se indică relații între cuvinte.

APLECÁT adj. 1. curbat, înclinat, încovoiat, îndoit, lăsat, plecat, (reg.) polignit. (Copac cu crengile ~.) 2. v. povârnit, (reg.) șoldit, șoldiu, (Ban.) șovâi. (O casă ~.) 3. v. înclinat. 4. v. adus.

APLECÁT s. (MED.) indigestie, (pop.) plecate (pl.), (reg.) îndesoare, (Mold., Bucov., Transilv. și Ban.) ciumurluială.

APLECAT adj. 1. curbat, înclinat, încovoiat, îndoit, lăsat, plecat, (reg.) polignit. (Cu crengile ~.) 2. înclinat, lăsat, plecat, povîrnit, prăvălit, strîmb, (pop. și fam.) hîit, (reg.) șoldit, șoldiu, (Ban.) șovîi. (O casă ~.) 3. înclinat, oblic, pieziș, plecat, povîrnit, (rar) teșos, (reg.) ponciș, prăvălat, prăvălatic. (Coasta ~ a dealului.) 4. adus, cocîrjat, cocoșat, curbat, gîrbov, gîrbovit, înclinat, încovoiat, îndoit, plecat, strîmb, strîmbat, sucit. (Cu spatele ~.)

APLECAT s. (MED.) indigestie, (pop.) plecate (pl.), (reg.) îndesoare, (Mold., Bucov., Transilv. și Ban.) ciumurluială.

Intrare: aplecat
aplecat adjectiv
adjectiv (A2)
Surse flexiune: DOR
masculin feminin
nearticulat articulat nearticulat articulat
nominativ-acuzativ singular
  • aplecat
  • aplecatul
  • aplecatu‑
  • apleca
  • aplecata
plural
  • aplecați
  • aplecații
  • aplecate
  • aplecatele
genitiv-dativ singular
  • aplecat
  • aplecatului
  • aplecate
  • aplecatei
plural
  • aplecați
  • aplecaților
  • aplecate
  • aplecatelor
vocativ singular
plural
* forme elidate și forme verbale lungi – (arată)

aplecat

  • 1. Care și-a schimbat poziția (verticală).
    exemple
    • Înaintea lui Mihai erau steagurile... care se țineau aplecate în semn de supunere a Transilvaniei. ISPIRESCU, M. V. 42.
      surse: DLRLC
    • Pe Neculcea ni-l găsea... Țiind cada la o bute... Și de dînsa răzimat, Răzimat cam aplecat. TEODORESCU, P. P. 543.
      surse: DLRLC
    • 1.1. figurat Cu dispoziție firească spre ceva.
      surse: DLRLC sinonime: înclinat 2 exemple
      exemple
      • Aplecat spre arte.
        surse: DLRLC
      • Nu prea era aplecat să ție în samă asemenea protestări. SADOVEANU, O. VII 182.
        surse: DLRLC

etimologie:

  • vezi apleca
    surse: DEX '98 DEX '09