4 definiții pentru aplecătoare


Dicționare explicative

Explică cele mai întâlnite sensuri ale cuvintelor.

APLECĂTOÁRE adj. f. (Despre animale) Care dă să sugă, care are lapte. – Din apleca + suf. -(ă)toare.

aplecătoare f. oaie cu lapte fără miel.

aplecătoare și plecătoare f., pl. orĭ (d. a se [a]pleca. D. rom. vine rut. plekotóra, plecătoare, și ung. pleketor, vită stearpă). Alăptătoare, doĭcă (Vechĭ). Oaĭe căreĭa ĭ-a murit mĭelu și care se lasă să fie suptă puțin de alt mĭel ca să fie mulsă pe urmă (Sin. cu mulgare).


Dicționare morfologice

Se indică corespondența dintre forma de bază a unui cuvânt și flexiunile sale.

aplecătoáre (pop.) (a-ple-) s. f., g.-d. art. aplecătoárei; pl. aplecătoáre

Intrare: aplecătoare
aplecătoare substantiv feminin
substantiv feminin (F103)
nearticulat articulat
nominativ-acuzativ singular
  • aplecătoare
  • aplecătoarea
plural
  • aplecătoare
  • aplecătoarele
genitiv-dativ singular
  • aplecătoare
  • aplecătoarei
plural
  • aplecătoare
  • aplecătoarelor
vocativ singular
plural