2 definiții pentru antrepozitat
Dicționare explicative
Explică cele mai întâlnite sensuri ale cuvintelor.
ANTREPOZITA vb. I. tr. A depozita provizoriu mărfuri în antrepozit. [< antrepozit, după fr. entreposer].
Dicționare morfologice
Indică formele flexionare ale cuvintelor (conjugări, declinări).
antrepozita vb., ind. prez. 1 sg. antrepozitez, 3 sg. și pl. antrepozitează
- sursa: Ortografic (2002)
- adăugată de siveco
- acțiuni
Intrare: antrepozitat
antrepozitat participiu
| participiu (PT2) | masculin | feminin | |||
| nearticulat | articulat | nearticulat | articulat | ||
| nominativ-acuzativ | singular |
|
|
|
|
| plural |
|
|
|
| |
| genitiv-dativ | singular |
|
|
|
|
| plural |
|
|
|
| |
| vocativ | singular | — | — | ||
| plural | — | — | |||
* forme elidate și forme verbale lungi – (arată)