9 definiții pentru antrenor (s.n.)


Dicționare explicative

Explică cele mai întâlnite sensuri ale cuvintelor.

antrenor, ~oare smf [At: DA / Pl: ~i, ~oare / E: fr entraîneur] 1 smf Persoană care antrenează (1). 2-3 Utilaj folosit pentru punerea în mișcare a unei mașini.

ANTRENÓR, -OÁRE, antrenori, -oare, s. m. și f., s. n. 1. S. m. și f. Persoană calificată care se ocupă cu antrenarea sportivilor. 2. S. n. Utilaj folosit pentru a antrena un organ de mașină sau o mașină. – Din fr. entraineur.

ANTRENÓR s.m. și f. Persoană care se ocupă cu antrenarea sportivilor. // s.n. Utilaj folosit pentru rotirea unor scule sau a pieselor de mașini-unelte. [Cf. fr. entraîneur].

ANTRENÓR, -OÁRE I. s. m. f. persoană calificată care se ocupă de antrenarea sportivilor. II. s. n. utilaj pentru rotirea unor scule sau a pieselor de mașini-unelte. (< fr. entraîneur)

ANTRENÓR1 ~oáre n. Utilaj care servește pentru antrenarea unui organ de mașină sau a unei mașini. /<fr. entraineur


Dicționare morfologice

Se indică corespondența dintre forma de bază a unui cuvânt și flexiunile sale.

antrenór2 (utilaj) s. n., pl. antrenoáre

antrenór (utilaj) s. n., pl. antrenoáre


Dicționare relaționale

Nu reprezintă definiții, ci se indică relații între cuvinte.

ANTRENÓR s. (TEHN.) portsatelit.

ANTRENOR s. (TEHN.) portsatelit.

Intrare: antrenor (s.n.)
antrenor2 (s.n.) substantiv neutru
substantiv neutru (N11)
nearticulat articulat
nominativ-acuzativ singular
  • antrenor
  • antrenorul
  • antrenoru‑
plural
  • antrenoare
  • antrenoarele
genitiv-dativ singular
  • antrenor
  • antrenorului
plural
  • antrenoare
  • antrenoarelor
vocativ singular
plural
* forme elidate și forme verbale lungi – (arată)

antrenor (s.n.)

  • 1. Utilaj folosit pentru a antrena un organ de mașină sau o mașină.
    surse: DEX '09 DN sinonime: portsatelit

etimologie: