11 definiții pentru antioxidant (s.m.)


Dicționare explicative

Explică cele mai întâlnite sensuri ale cuvintelor.

antioxidánt, ~ă sn, a [At: DEX2 / P: ~ti-o~ / Pl: ~nți, ~e / E: fr antioxydant] 1-2 (Substanță) care împiedică sau întârzie acțiunea de oxidare Si: antioxidant.

ANTIOXIDÁNT, -Ă, antioxidanți, -te, adj., s. m. (Substanță) care împiedică sau întârzie acțiunea de oxidare; antioxigen. [Pr.: -ti-o-.Pl. și: (n.) antioxidante] – Din fr. antioxydant.

ANTIOXIDÁNT, antioxidanți, s. m. Substanță care împiedică sau întârzie acțiunea de oxidare; antioxigen. [Pr.: -ti-o-Pl. și: (n.) antioxidante] – Din fr. antioxydant.

ANTIOXIDÁNT, antioxidante, s. n. Substanță care împiedică sau întârzie acțiunea de oxidare. – Fr. antioxydant.

ANTIOXIDÁNT s.m. Substanță care împiedică sau temporizează oxidarea; antioxigen. [Cf. fr. antioxydant].

ANTIOXIDÁNT, -Ă adj., s. m. (substanță) care împiedică oxidarea; antioxigen. (< fr. antioxydant)

ANTIOXIDÁNT ~ți m. Substanță care împiedică procesul de oxidare. /<fr. antioxydant


Dicționare morfologice

Se indică corespondența dintre forma de bază a unui cuvânt și flexiunile sale.

antioxidánt2 (-ti-o-) s. m., pl. antioxidánți

antioxidánt adj., s. m. (sil. -ti-o-) → oxidant


Dicționare relaționale

Nu reprezintă definiții, ci se indică relații între cuvinte.

ANTIOXIDÁNT s. (CHIM.) antioxigen, inhibitor de oxidare. (Fenolul este un ~.)

ANTIOXIDANT s. (CHIM.) antioxigen. (Fenolul este un ~.)

Intrare: antioxidant (s.m.)
antioxidant2 (s.m.) substantiv masculin
  • silabație: an-ti-o-
substantiv masculin (M3)
Surse flexiune: DOR
nearticulat articulat
nominativ-acuzativ singular
  • antioxidant
  • antioxidantul
  • antioxidantu‑
plural
  • antioxidanți
  • antioxidanții
genitiv-dativ singular
  • antioxidant
  • antioxidantului
plural
  • antioxidanți
  • antioxidanților
vocativ singular
plural
* forme elidate și forme verbale lungi – (arată)

antioxidant

  • 1. (Substanță) care împiedică sau întârzie acțiunea de oxidare.
    surse: DEX '09 DN sinonime: antioxigen

etimologie: