10 definiții pentru anticoroziv (adj.) anticorosiv


Dicționare explicative

Explică cele mai întâlnite sensuri ale cuvintelor.

ANTICOROZÍV, -Ă, anticorozivi, -e, adj., s. n. (Substanță) care împiedică coroziunea. [Scris și: anticorosiv] – Anti- + coroziv.

anticorosiv, ~ă sm, a [At: DEX2 / Pl: ~i, ~e / E: anti- + corosiv] 1-2 (Substanță) care împiedică coroziunea.

ANTICOROSÍV, -Ă, anticorosivi, -e, adj., s. n. (Substanță) care împiedică coroziunea. – Anti- + corosiv.

ANTICOROSÍV, -Ă adj., s.m. (Substanță) care încetinește sau oprește coroziunea metalelor. [Cf. fr. anticorrosif].

ANTICOROSÍV, -Ă adj., s. n. (substanță) care împiedică coroziunea. (< fr. anticorrosif)

anticorosív, -ă adj. (Substanță) care împiedică coroziunea ◊ „În prezent, ei [roboții] își găsesc utilizarea în lucrări de montaj și sudură, de turnare sub presiune și de efectuare a acoperirilor anticorozive. R.l. 9 VII 84 p. 6 [scris și anticoroziv] (din anti- + corosiv; cf. fr. anticorrosion (PL); DEX)

ANTICOROSÍV ~ă (~i, ~e) și substantival Care micșorează sau împiedică coroziunea. /<fr. anticorrosif


Dicționare morfologice

Se indică corespondența dintre forma de bază a unui cuvânt și flexiunile sale.

anticorozív1 adj. m., pl. anticorozívi; f. anticorozívă, pl. anticorozíve

anticorosív adj. → corosiv


Dicționare relaționale

Nu reprezintă definiții, ci se indică relații între cuvinte.

Intrare: anticoroziv (adj.)
anticoroziv1 (adj.) adjectiv
adjectiv (A1)
masculin feminin
nearticulat articulat nearticulat articulat
nominativ-acuzativ singular
  • anticoroziv
  • anticorozivul
  • anticorozivu‑
  • anticorozi
  • anticoroziva
plural
  • anticorozivi
  • anticorozivii
  • anticorozive
  • anticorozivele
genitiv-dativ singular
  • anticoroziv
  • anticorozivului
  • anticorozive
  • anticorozivei
plural
  • anticorozivi
  • anticorozivilor
  • anticorozive
  • anticorozivelor
vocativ singular
plural
anticorosiv1 (adj.) adjectiv
adjectiv (A1)
Surse flexiune: DOR
masculin feminin
nearticulat articulat nearticulat articulat
nominativ-acuzativ singular
  • anticorosiv
  • anticorosivul
  • anticorosivu‑
  • anticorosi
  • anticorosiva
plural
  • anticorosivi
  • anticorosivii
  • anticorosive
  • anticorosivele
genitiv-dativ singular
  • anticorosiv
  • anticorosivului
  • anticorosive
  • anticorosivei
plural
  • anticorosivi
  • anticorosivilor
  • anticorosive
  • anticorosivelor
vocativ singular
plural
* forme elidate și forme verbale lungi – (arată)

anticoroziv anticorosiv (2)

  • 1. (Substanță) care împiedică coroziunea.
    surse: DEX '09 DEX '98 DN

etimologie:

  • Anti- + coroziv
    surse: DEX '09