antetren sn [At: DEX² / Pl: ~uri / E: ante- + tren] Vehicul pe două roți care se cuplează cu o bucătărie de campanie, cu un tren sau cu un cheson.

*ANTETREN (pl. -enuri) sn. ⚔️ Partea dinaintea unui tun și care servește a duce afetul, a purta servanții, munițiuni, armament, accesorii, piese de rezervă, etc. (🖼 145): părțile ~ului sînt dricul, osia, roatele, oiștea, crucea de mijlocaș și lada [lat. ante + tren, după fr. avant-train].

ANTETREN, antetrene, s. n. Trăsură pe două roți, care se poate lega, în vederea transportului, cu un tun, cu o bucătărie de campanie sau cu un cheson. Soldații scot... tunurile, încarcă în chesoane obuzele și așteaptă trenul de luptă cu antetrenele ca să împerecheze. PAS, Z. III 202.

ANTETREN, antetrenuri, s. n. Trăsură pe două roți, care se poate lega, în vederea transportului, cu un tun, cu o bucătărie de campanie sau cu un cheson. – Din ante- + tren (după fr. avant-train).

ANTETREN s.n. Cele două roți (și trăsura pe care o poartă) care constituie partea de dinainte (detașabilă) a unui tun, a unei bucătării de campanie etc. [După fr. avant-train].

ANTETREN s. n. vehicul pe două roți care tractează tunuri, obuziere, chesoane de muniții, mașini agricole etc. (după fr. avant-train)

ANTETREN ~uri n. Vehicul cu două roți așezat la partea dinainte a unui tun, a unei mașini agricole etc. pentru a le transporta. /ante- + tren

antetren (desp. -te-tren) s. n., pl. antetrenuri

antetren (-te-tren) s. n., pl. antetrenuri

antetren s. n. (sil. -tren), pl. antetrenuri