11 definiții pentru angajat (s.m.)


Dicționare explicative

Explică cele mai întâlnite sensuri ale cuvintelor.

angajat, ~ă smf, a [At: NEGRUZZI, S. I, 107 / Pl: ~ați, ~e / E: angaja] 1-2 (Om) care este legat printr-un angajament.

ANGAJÁT, -Ă, angajați, -te, s. m. și f., adj. 1. S. m. și f., adj. (Persoană) încadrată într-un loc de muncă. ♦ (Militar) care servește pe baza unui angajament voluntar. 2. Adj. Care servește conștient o cauză. – V. angaja.

ANGAJÁT, -Ă, angajați, -te, s. m. și f., adj. 1. S. m. și f., adj. (Persoană) încadrată într-un loc de muncă. ♦ (Militar) care servește pe baza unui angajament voluntar. 2. Adj. Care servește conștient o cauză. – V. angaja.

ANGAJÁT, -Ă, angajați, -te, s. m. și f. Persoană primită într-un loc de muncă, în condiții dinainte stabilite. Angajaților care prestează munci legate de pericolul intoxicării li se vor da antidoturi. COD. M. 40.

ANGAJÁT, -Ă, angajați, -te, s. m. și f. Persoană încadrată într-un loc de muncă. – V. angaja.

ANGAJÁT, -Ă I. adj. 1. (arhit.; despre o coloană) zidită cel puțin cu jumătate din diametrul ei în zidul (stâlpul) cu care face corp comun. 2. (despre oameni) încadrat într-un curent politic, social; (despre literatură) care servește conștient o cauză. II. adj., s. m. f. (cel) care lucrează într-un anumit loc de muncă. ◊ (militar) care servește pe baza unui angajament voluntar. (după fr. engagé)

ANGAJÁT ~ți m. 1) Persoană încadrată la un loc de muncă; salariat. 2) Militar încadrat în armată pe baza unui angajament voluntar. /v. a angaja


Dicționare morfologice

Se indică corespondența dintre forma de bază a unui cuvânt și flexiunile sale.

angaját adj. m., s. m., pl. angajáți; adj. f., s. f. angajátă, pl. angajáte

angaját s. m., adj. m., pl. angajáți; f. sg. angajátă, pl. angajáte


Dicționare relaționale

Nu reprezintă definiții, ci se indică relații între cuvinte.

ANGAJÁT s. 1. salariat, slujbaș, (înv. și pop.) năimit, (pop. și fam.) simbriaș, (înv.) lefegiu, supus. (Era ~ al statului.) 2. (la pl.) personal, salariați (pl.), slujbași (pl.). (~ți ai unei instituții.)

ANGAJAT s. salariat, slujbaș, (înv. și pop.) năimit, (pop. și fam.) simbriaș, (înv.) lefegiu, supus. (Era ~ al statului.)

Intrare: angajat (s.m.)
substantiv masculin (M3)
Surse flexiune: DOR
nearticulat articulat
nominativ-acuzativ singular
  • angajat
  • angajatul
  • angajatu‑
plural
  • angajați
  • angajații
genitiv-dativ singular
  • angajat
  • angajatului
plural
  • angajați
  • angajaților
vocativ singular
  • angajatule
  • angajate
plural
  • angajaților
* forme elidate și forme verbale lungi – (arată)

angajat, -ă (persoană) angajat angajată

  • 1. Persoană încadrată într-un loc de muncă.
    surse: DEX '09 DEX '98 DLRLC MDN '00 un exemplu
    exemple
    • Angajaților care prestează munci legate de pericolul intoxicării li se vor da antidoturi. COD. M. 40.
      surse: DLRLC
    • 1.1. Militar care servește pe baza unui angajament voluntar.
      surse: DEX '09 DEX '98 MDN '00

etimologie: