9 definiții pentru ancorator


Dicționare explicative

Explică cele mai întâlnite sensuri ale cuvintelor.

ancorator sn [At: DA ms / Pl: ~oare / E: ancoră + -(a)tor] Instrument care înlesnește aruncarea ancorei.

ANCORATÓR, ancoratoare, s. n. Dispozitiv folosit la navele cu vele pentru coborârea ancorei (1). – Ancora + suf. -tor.

ANCORATÓR, -OÁRE, s. n. Dispozitiv folosit la navele cu vele pentru coborârea ancorei (1). – Ancoră + suf. -tor.

ANCORATÓR s.n. Dispozitiv folosit la navele cu vele pentru coborârea ancorei. [Cf. it. ancoratore].

ANCORATÓR s. n. dispozitiv pentru manevrarea și amorsarea ancorei (1). (< it. ancoratore)

ANCORATÓR ~oáre n. Dispozitiv pe navele cu vele, folosit pentru coborârea ancorei. /a ancora + suf. ~tor

*ancoratór n., pl. oare. Mar. Un instrument care ajută la lăsat ancora. (Se compune dintr’un drug susținut de doŭă buloane în care se învîrtește acest drug).


Dicționare morfologice

Se indică corespondența dintre forma de bază a unui cuvânt și flexiunile sale.

ancoratór s. n., pl. ancoratoáre

ancoratór s. n., pl. ancoratoáre

Intrare: ancorator
ancorator substantiv neutru
substantiv neutru (N11)
Surse flexiune: DOR
nearticulat articulat
nominativ-acuzativ singular
  • ancorator
  • ancoratorul
  • ancoratoru‑
plural
  • ancoratoare
  • ancoratoarele
genitiv-dativ singular
  • ancorator
  • ancoratorului
plural
  • ancoratoare
  • ancoratoarelor
vocativ singular
plural
* forme elidate și forme verbale lungi – (arată)

ancorator

  • 1. Dispozitiv folosit la navele cu vele pentru coborârea ancorei.
    surse: DEX '09 DEX '98 DN

etimologie:

  • Ancora + sufix -tor.
    surse: DEX '09