8 definiții pentru ancablură


Dicționare explicative

Explică cele mai întâlnite sensuri ale cuvintelor.

ANCABLÚRĂ, ancabluri, s. f. Unitate de măsură pentru lungime egală cu a zecea parte dintr-o milă marină. – Din fr. encablure.

ANCABLÚRĂ, ancabluri, s. f. Unitate de măsură pentru lungime egală cu a zecea parte dintr-o milă marină. – Din fr. encablure.

ANCABLÚRĂ, ancabluri, s. f. Unitate de lungime egală cu a zecea parte dintr-o milă marină. – Fr. encablure.

ANCABLÚRĂ s.f. Unitate de lungime egală cu a zecea parte dintr-o milă marină; cablu (3). [< fr. encablure].

ANCABLÚRĂ s. f. unitate de lungime, a zecea parte dintr-o milă marină. (< fr. encablure)


Dicționare morfologice

Se indică corespondența dintre forma de bază a unui cuvânt și flexiunile sale.

ancablúră (-ca-blu-) s. f., g.-d. art. ancablúrii; pl. ancablúri

ancablúră s. f. (sil. -blu-), g.-d. art. ancablúrii; pl. ancablúri

ancablúră s. f., pl. ancablure


Dicționare enciclopedice

Definiții enciclopedice

ANCABLÚRĂ (< fr.) s. f. Unitate de măsură pentru lungimi, egală cu a zecea parte dintr-o milă marină (185,2 m).

Intrare: ancablură
ancablură1 (pl. -i) substantiv feminin
  • silabație: an-ca-blu-ră
substantiv feminin (F43)
Surse flexiune: DOR
nearticulat articulat
nominativ-acuzativ singular
  • ancablu
  • ancablura
plural
  • ancabluri
  • ancablurile
genitiv-dativ singular
  • ancabluri
  • ancablurii
plural
  • ancabluri
  • ancablurilor
vocativ singular
plural
ancablură2 (pl. -e) substantiv feminin
substantiv feminin (F1)
Surse flexiune: DMLR
nearticulat articulat
nominativ-acuzativ singular
  • ancablu
  • ancablura
plural
  • ancablure
  • ancablurele
genitiv-dativ singular
  • ancablure
  • ancablurei
plural
  • ancablure
  • ancablurelor
vocativ singular
plural

ancablură

  • 1. Unitate de măsură pentru lungime egală cu a zecea parte dintr-o milă marină; cablu.
    surse: DEX '09 DEX '98 DN sinonime: cablu

etimologie: