opțiuni
  • info

9 definiții pentru amuțire

Dicționare explicative

Explică cele mai întâlnite sensuri ale cuvintelor.

AMUȚIRE, amuțiri, s. f. 1. Faptul de a amuți; pierderea facultății de a vorbi. ♦ Fig. Încetarea oricărui zgomot. 2. Fenomen fonetic care constă în pronunțarea din ce în ce mai puțin perceptibilă, până la dispariția totală, a unui sunet. – V. amuți.

AMUȚIRE, amuțiri, s. f. 1. Faptul de a amuți; pierderea facultății de a vorbi. ♦ Fig. Încetarea oricărui zgomot. 2. Fenomen fonetic care constă în pronunțarea din ce în ce mai puțin perceptibilă, până la dispariția totală, a unui sunet. – V. amuți.

amuțire1 sf [At: DA / Pl: ~ri / E: amuți1] 1-6 Asmuțire (1-6).

amuțire2 sf [At: CANTEMIR, ap. HEM 1120 / Pl: ~ri / E: amuți2] 1 Pierdere a graiului. 2 (Fig) Încetare a oricărui zgomot. 3 (Liv) Fenomen fonetic care constă în pronunțarea din ce în ce mai puțin perceptibilă, până la dispariția totală, a unui sunet.

AMUȚIRE, amuțiri, s. f. Faptul de a amuți; pierderea facultății de a vorbi. ◊ Fig. încetare a oricărui zgomot.

AMUȚIRE, amuțiri, s. f. Faptul de a amuți; pierderea facultății de a vorbi. ♦ Fig. Încetare a oricărui zgomot.

AMUȚIRE ~i f. 1) v. A AMUȚI. 2) lingv. Fenomen fonetic constând în pronunțarea din ce în ce mai slabă a unui sunet, până la dispariția lui totală. /v. a amuți

Dicționare morfologice

Indică formele flexionare ale cuvintelor (conjugări, declinări).

amuțire s. f., g.-d. art. amuțirii; pl. amuțiri

amuțire s. f., g.-d. art. amuțirii; pl. amuțiri

amuțire s. f., g.-d. art. amuțirii; pl. amuțiri

Intrare: amuțire
substantiv feminin (F107)
Surse flexiune: DOR
nearticulat articulat
nominativ-acuzativ singular
  • amuțire
  • amuțirea
plural
  • amuțiri
  • amuțirile
genitiv-dativ singular
  • amuțiri
  • amuțirii
plural
  • amuțiri
  • amuțirilor
vocativ singular —
plural —
info
Aceste definiții sunt compilate de echipa dexonline. Definițiile originale se află pe fila definiții. Puteți reordona filele pe pagina de preferințe.
arată:

amuțire, amuțirisubstantiv feminin

  • 1. Faptul de a amuți; pierderea facultății de a vorbi. DEX '09 DEX '98 DLRLC
    • 1.1. figurat Încetarea oricărui zgomot. DEX '09 DEX '98 DLRLC
  • 2. Fenomen fonetic care constă în pronunțarea din ce în ce mai puțin perceptibilă, până la dispariția totală, a unui sunet. DEX '98 DEX '09
etimologie:
  • vezi amuți DEX '98 DEX '09

info Lista completă de definiții se află pe fila definiții.