12 definiții pentru ambușură


Dicționare explicative

Explică cele mai întâlnite sensuri ale cuvintelor.

ambușúră sf [At: DEX2 / Pl: ~ri / E: fr embouchure] Parte a unui instrument muzical de suflat prin care se suflă aerul cu gura Si: muștiuc.

AMBUȘÚRĂ, ambușuri, s. f. Porțiune a buzelor pe care se aplică muștiucul unui instrument de suflat. – Din fr. embouchure.

AMBUȘÚRĂ, ambușuri, s. f. Parte a unui instrument muzical de suflat prin care se suflă aerul cu gura; muștiuc. – Din fr. embouchure.

AMBUȘÚRĂ s.f. Parte a unui instrument muzical de suflat prin care se suflă cu gura; muștiuc. [< fr. embouchure].

AMBUȘÚRĂ s. f. muștiuc (1). (< fr. embouchure)

AMBUȘÚRĂ ~i f. Parte a unui instrument de suflat, pe unde se suflă aerul cu gura. /<fr. embouchure


Dicționare morfologice

Se indică corespondența dintre forma de bază a unui cuvânt și flexiunile sale.

ambușúră s. f., g.-d. art. ambușúrii; pl. ambușúri

ambușúră s. f., g.- d. art. ambușúrii; pl. ambușúri

ambușúră s. f., pl. ambușure


Dicționare relaționale

Nu reprezintă definiții, ci se indică relații între cuvinte.

AMBUȘÚRĂ s. v. muștiuc.

AMBUȘU s. (MUZ.) muștiuc, (reg.) pliscoi. (~ clarinetului.)


Dicționare specializate

Aceste definiții explică de obicei numai înțelesuri specializate ale cuvintelor.

ambușură (< fr. embouchure, fig. „gură”), porțiune a buzelor, pe care se aplică extremitatea (muștiucul*) unui instrument de suflat; ea poate fi mai mare sau mai mică, în funcție de dimensiunea muștiucului (la corn., trp., sau tubă). Termenul de a. interioară se referă la instr. de suflat ca ancie* (ob., cl., fag. sau sax.) deoarece, în acest caz, buzele sunt îndoite spre interiorul cavității bucale. La formarea a. participă toți mușchii orbiculari și de ea depinde, în bună parte, calitatea sunetului. Termen greșit: ambajură.

Intrare: ambușură
ambușură1 (pl. -i) substantiv feminin
substantiv feminin (F43)
Surse flexiune: DOR
nearticulat articulat
nominativ-acuzativ singular
  • ambușu
  • ambușura
plural
  • ambușuri
  • ambușurile
genitiv-dativ singular
  • ambușuri
  • ambușurii
plural
  • ambușuri
  • ambușurilor
vocativ singular
plural
ambușură2 (pl. -e) substantiv feminin
substantiv feminin (F1)
Surse flexiune: DMLR
nearticulat articulat
nominativ-acuzativ singular
  • ambușu
  • ambușura
plural
  • ambușure
  • ambușurele
genitiv-dativ singular
  • ambușure
  • ambușurei
plural
  • ambușure
  • ambușurelor
vocativ singular
plural

ambușură

  • 1. Porțiune a buzelor pe care se aplică muștiucul unui instrument de suflat.
    surse: DEX '09
  • diferențiere Parte a unui instrument muzical de suflat prin care se suflă aerul cu gura.
    surse: DEX '98 MDA2 DN sinonime: muștiuc pliscoi

etimologie: