8 definiții pentru ambivalență
Explicative DEX
AMBIVALENȚĂ, ambivalențe, s. f. Existență concomitentă a două aspecte diferite. – Din fr. ambivalence.
AMBIVALENȚĂ, ambivalențe, s. f. Existență concomitentă a două aspecte diferite. – Din fr. ambivalence.
- sursa: DEX '98 (1998)
- adăugată de ana_zecheru
- acțiuni
ambivalență sf [At: DEX2 / Pl: ~țe / E: fr ambivalence] Existența simultană a două aspecte diferite.
- sursa: MDA2 (2010)
- adăugată de blaurb.
- acțiuni
AMBIVALENȚĂ s.f. (Liv.) Existența concomitentă a două aspecte radical diferite. [< fr. ambivalence].
- sursa: DN (1986)
- adăugată de LauraGellner
- acțiuni
AMBIVALENȚĂ s. f. 1. existența concomitentă a două semnificații sau aspecte radical diferite. 2. stare psihologică a unui individ care denotă în același timp tendințe și trăiri contradictorii. (< fr. ambivalence)
- sursa: MDN '00 (2000)
- adăugată de raduborza
- acțiuni
AMBIVALENȚĂ f. Coexistență simultană a două aspecte (total) diferite sau opuse. /<fr. ambivalence
- sursa: NODEX (2002)
- adăugată de siveco
- acțiuni
Ortografice DOOM
ambivalență s. f., g.-d. art. ambivalenței; pl. ambivalențe
- sursa: DOOM 3 (2021)
- adăugată de gall
- acțiuni
ambivalență s. f., g.-d. art. ambivalenței; pl. ambivalențe
- sursa: DOOM 2 (2005)
- adăugată de CristinaDianaN
- acțiuni
ambivalență s. f. → valență
- sursa: Ortografic (2002)
- adăugată de siveco
- acțiuni
| substantiv feminin (F1) Surse flexiune: DOR | nearticulat | articulat | |
| nominativ-acuzativ | singular |
|
|
| plural |
|
| |
| genitiv-dativ | singular |
|
|
| plural |
|
| |
| vocativ | singular | — | |
| plural | — | ||
ambivalență, ambivalențesubstantiv feminin
- 1. Existență concomitentă a două aspecte diferite. DEX '09 DEX '98 MDA2 DN
- 2. Stare psihologică a unui individ care denotă în același timp tendințe și trăiri contradictorii. MDN '00
etimologie:
- ambivalence DEX '09 DEX '98 MDA2 DN
Lista completă de definiții se află pe fila definiții.