8 definiții pentru ambetare
Dicționare explicative
Explică cele mai întâlnite sensuri ale cuvintelor.
AMBETA, ambetez, vb. I. Tranz. și refl. (Înv.) A (se) plictisi. – Din fr. embêter.
ambeta vtr [At: DA ms / Pzi: ~tez / E: fr embêter] 1-2 (Frî) A (se) plictisi.
- sursa: MDA2 (2010)
- adăugată de blaurb.
- acțiuni
AMBETA, ambetez, vb. I. Tranz. și refl. (Rar) A (se) plictisi. – Din fr. embêter.
- sursa: DEX '98 (1998)
- adăugată de ana_zecheru
- acțiuni
AMBETA vb. I. tr., refl. (Rar) A (se) plictisi. [< fr. embêter].
- sursa: DN (1986)
- adăugată de LauraGellner
- acțiuni
AMBETA vb. tr., refl. a (se) plictisi. (< fr. embêter)
- sursa: MDN '00 (2000)
- adăugată de raduborza
- acțiuni
Dicționare morfologice
Indică formele flexionare ale cuvintelor (conjugări, declinări).
ambeta (a ~) (înv.) vb., ind. prez. 3 ambetează
- sursa: DOOM 2 (2005)
- adăugată de raduborza
- acțiuni
ambeta vb., ind. prez. 1 sg. ambetez, 3 sg. și pl. ambetează
- sursa: Ortografic (2002)
- adăugată de siveco
- acțiuni
Dicționare etimologice
Explică etimologiile cuvintelor sau familiilor de cuvinte.
ambeta (-tez, -at), vb. – A supăra, a deranja. Fr. embêter. Este galicism, care apare pentru prima oară la Duiliu Zamfirescu.
- sursa: DER (1958-1966)
- adăugată de blaurb.
- acțiuni
infinitiv lung (IL113) | nearticulat | articulat | |
nominativ-acuzativ | singular |
|
|
plural |
|
| |
genitiv-dativ | singular |
|
|
plural |
|
| |
vocativ | singular | — | |
plural | — |
ambeta, ambetezverb
- 1. A (se) plictisi. DEX '09 DEX '98 MDA2 DN
etimologie:
- embêter DEX '09 DEX '98 MDA2 DN