7 definiții pentru amănunt (adj.)


Dicționare explicative

Explică cele mai întâlnite sensuri ale cuvintelor.

amănunt, ~ă [At: CORESI, ap. HEM 1032 / V: ~ăru~ / Pl: ~e, (rar) ~uri / E: a3 + mănunt] 1 sm (Îlav) În ~ (În mod) minuțios, conștiincios, observând chiar și cele mai mici și neînsemnate părți (detalii) ale unui lucru. 2 sn (Cmr; îlav) Cu (sau, înv, pre) ~ul Cu bucata. 3 sn Detaliu. 4 sn (Îe) A da ~e A intra în detalii. 5 sn (Îlav) (Cu) de-~ sau până în cele mai mici ~e sau în ~, în toate ~ele Minuțios. 6 a (Înv) Amănunțit2.

AMĂNÚNT, -Ă, amănunți, -te, s. n., adj. 1. S. n. Element secundar, neesențial al unui obiect, al unui fenomen sau al unui eveniment, detaliu; (rar) amănunțime. ◊ Loc. adj. și adv. Cu amănuntul = cu bucata, în detaliu, în cantități mici. Comerț cu amănuntul.Loc. adv. (Cu) de-amănuntul sau până în cele mai mici amănunte sau în amănunt, în toate amănuntele = până în cele mai mici detalii; minuțios. 2. Adj. (Înv.) Amănunțit2. [Var.: (reg.) amărunt s. n.] – A3 + mănunt „mărunt”.

AMĂNÚNT, -Ă, amănunți, -te, s. n., adj. 1. S. n. Element secundar, neesențial al unui obiect, al unui fenomen sau al unui eveniment, detaliu; (rar) amănunțime. ◊ Loc. adj. și adv. Cu amănuntul = cu bucata, în detaliu, în mici cantități. Comerț cu amănuntul.Loc. adv. (Cu) de-amănuntul sau până în cele mai mici amănunte sau în amănunt, în toate amănuntele = până în cele mai mici detalii; minuțios. 2. Adj. (Înv.) Amănunțit2. [Var.: (reg.) amărúnt s. n.] – A3 + mănunt „mărunt”.

AMĂNÚNT2, -Ă, amănunți, -te, adj. (Învechit) Amănunțit. Cercetarea amănuntă a feluritelor faze prin care graiul poporului romin a trecut ca să devină... limba de azi a romînilor. ODOBESCU, S. I 352.

AMĂNÚNT2, -Ă, amănunți, -te, adj. (Înv.) Amănunțit. – Din a3 + mănunt „mărunt”.


Dicționare relaționale

Nu reprezintă definiții, ci se indică relații între cuvinte.

AMĂNÚNT adj. v. amănunțit, amplu, detaliat, dezvoltat.

amănunt adj. v. AMĂNUNȚIT. AMPLU. DETALIAT. DEZVOLTAT.

Intrare: amănunt (adj.)
amănunt1 (adj.) adjectiv
adjectiv (A2)
Surse flexiune: DOR
masculin feminin
nearticulat articulat nearticulat articulat
nominativ-acuzativ singular
  • amănunt
  • amănuntul
  • amănuntu‑
  • amănuntă
  • amănunta
plural
  • amănunți
  • amănunții
  • amănunte
  • amănuntele
genitiv-dativ singular
  • amănunt
  • amănuntului
  • amănunte
  • amănuntei
plural
  • amănunți
  • amănunților
  • amănunte
  • amănuntelor
vocativ singular
plural
* forme elidate și forme verbale lungi – (arată)

amănunt (adj.)

  • surse: DEX '09 DEX '98 DLRLC sinonime: amănunțit (adj.) un exemplu
    exemple
    • Cercetarea amănuntă a feluritelor faze prin care graiul poporului romîn a trecut ca să devină... limba de azi a romînilor. ODOBESCU, S. I 352.
      surse: DLRLC

etimologie:

  • A + mănunt „mărunt”.
    surse: DEX '09