7 definiții pentru amănunțit (s.n.)

Dicționare explicative

Explică cele mai întâlnite sensuri ale cuvintelor.

AMĂNUNȚÍT1 s. n. (Rar) Faptul de a amănunți.V. amănunți.

amănunțit1 sn [At: I. IONESCU, M. 327 / V: amăru- / Pl: ~uri / E: amănunți] (Agr) Amănunțire.

AMĂNUNȚÍT1 s. n. Faptul de a amănunți.V. amănunți.

AMĂNUNȚÍT1 s. n. Amănunțire, fărîmițare. Amănunțitul se face prin arături, grăpări și prășituri. I. IONESCU, M. 327.

AMĂNUNȚÍT1 s. n. Faptul de a amănunți (1).

Dicționare morfologice

Indică formele flexionare ale cuvintelor (conjugări, declinări).

Intrare: amănunțit (s.n.)
amănunțit2 (s.n.) substantiv neutru (numai) singular
substantiv neutru (N29)
nearticulat articulat
nominativ-acuzativ singular
  • amănunțit
  • amănunțitul
  • amănunțitu‑
plural
genitiv-dativ singular
  • amănunțit
  • amănunțitului
plural
vocativ singular
plural
* forme elidate și forme verbale lungi – (arată)
info
Aceste definiții sunt compilate de echipa dexonline. Definițiile originale se află pe fila definiții. Puteți reordona filele pe pagina de preferințe.
arată:

amănunțitsubstantiv neutru

  • 1. rar Faptul de a amănunți. DEX '09 DEX '98 DLRLC MDA2
    • format_quote Amănunțitul se face prin arături, grăpări și prășituri. I. IONESCU, M. 327. DLRLC
etimologie:
  • vezi amănunți DEX '09 DEX '98 MDA2

info Lista completă de definiții se află pe fila definiții.