3 definiții pentru amânat (s.n.)


Dicționare explicative

Explică cele mai întâlnite sensuri ale cuvintelor.

amânát1 sn [At: PANN, P. V. III, 59 / Pl: ~uri / E: amâna] Amânare (1).

AMÂNAT1 s. n. Faptul de a amâna.V. amâna.

AMÂNÁT1 s. n. Faptul de a amâna.V. amâna.

Intrare: amânat (s.n.)
substantiv neutru (N24)
nearticulat articulat
nominativ-acuzativ singular
  • amânat
  • amânatul
  • amânatu‑
plural
  • amânaturi
  • amânaturile
genitiv-dativ singular
  • amânat
  • amânatului
plural
  • amânaturi
  • amânaturilor
vocativ singular
plural
* forme elidate și forme verbale lungi – (arată)

amânat (s.n.)

  • 1. Faptul de a amâna.
    surse: DEX '09 DEX '98 MDA2 sinonime: amânare

etimologie:

  • vezi amâna
    surse: DEX '09 DEX '98 MDA2