altoit (s.n.)

altoit (s.n.)

  • 1. Faptul de a altoi.
    surse: DLRM DEX '09 DEX '98 DLRLC sinonime: altoire

etimologie:

  • vezi altoi
    surse: DEX '09 DEX '98

O definiție

altoít1 sn [At: ECONOMIA, 127/6 / V: -tuit, (Trs) ol-, oltu-, (Mol) ultu-, hultu- / E: altoi2] 1 (Hor) Altoire(l). 2 (Reg) Vaccinare. 3-4 Bătaie (zdravănă).

Intrare: altoit (s.n.)
substantiv neutru (N29) nearticulat articulat
nominativ-acuzativ singular altoit altoitul
plural
genitiv-dativ singular altoit altoitului
plural
vocativ singular
plural

6 definiții încorporate

Aceste definiții sunt deja încorporate în filele „rezultate” și „declinări”. Le prezentăm pentru edificare.

ALTOÍT1 s. n. Faptul de a altoi2. - V. altoi2.

ALTOÍT1 s. n. Faptul de a altoi2.V. altoi2.

ALTOÍT1 s. n. Faptul de a altoi2.