11 definiții pentru alintătură

din care

Dicționare explicative

Explică cele mai întâlnite sensuri ale cuvintelor.

ALINTĂTURĂ, alintături, s. f. Alintare. ♦ (Concr.) Copil alintat. – Alinta + suf. -ătură.

ALINTĂTURĂ, alintături, s. f. Alintare. ♦ (Concr.) Copil alintat. – Alinta + suf. -ătură.

alintătu sf [At: CIHAC I / Pl: ~ri / E: alinta + -ură] 1 Răsfățare. 2 Râzgâietură. Cochetărie. 4 Ființă care se răsfață.

ALINTĂTU (pl. -turi) sf. Alintare, desfătare, desmierdare: în aceste patru cuvinte era atîta ~ șireată (D.-ZAMF.) [alinta].

ALINTĂTURĂ, alintături, s. f. Alintare, dezmierdare.

ALINTĂTURĂ, alintături, s. f. Alintare. – Din alinta + suf. -(ă)tură.

alintătúră f., pl. ĭ. Vorbă de alintare, ca: puiule (copile), Lenuța (Elena). Copil saŭ femeĭe alintată: uf, ce alintătură nesuferită!

Dicționare morfologice

Indică formele flexionare ale cuvintelor (conjugări, declinări).

alintătu s. f., g.-d. art. alintăturii; pl. alintături

alintătu s. f., g.-d. art. alintăturii; pl. alintături

alintătu s. f., g.-d. art. alintăturii; pl. alintături

Dicționare relaționale

Indică relații între cuvinte (sinonime, antonime).

ALINTĂTU s. v. alintare, dezmierdare, mângâiere.

alintătu s. v. ALINTARE. DEZMIERDARE. MÎNGÎIERE.

Intrare: alintătură
alintătură substantiv feminin
substantiv feminin (F43)
Surse flexiune: DOR
nearticulat articulat
nominativ-acuzativ singular
  • alintătu
  • alintătura
plural
  • alintături
  • alintăturile
genitiv-dativ singular
  • alintături
  • alintăturii
plural
  • alintături
  • alintăturilor
vocativ singular
plural
info
Aceste definiții sunt compilate de echipa dexonline. Definițiile originale se află pe fila definiții. Puteți reordona filele pe pagina de preferințe.
arată:

alintătu, alintăturisubstantiv feminin

etimologie:
  • Alinta + sufix -ătură. DEX '98 DEX '09

info Lista completă de definiții se află pe fila definiții.