ALBUMEN s. n. Țesut vegetal din semințele unor plante, în care se depozitează substanțele nutritive de rezervă și care servește embrionului ca hrană în timpul germinației. – Din fr., lat. albumen „albuș”.

albumen sn [At: DA ms / Pl: ~uri / E: fr, lat albumen] Țesut vegetal din semințele unor plante, în care se depozitează substanțele nutritive de rezervă și care servește embrionului ca hrană în timpul germinației.

*ALBUMEN sbst. 🌿 Țesutul care se formează în același timp cu embrionul în sacul embrionar după fecundarea ovulelor; poate fi constituit din amidon, materii grase, etc. [fr. < lat.].

ALBUMEN s. n. Țesut vegetal din semințele unor plante, în care se depozitează substanțele nutritive de rezervă și care servește embrionului ca hrană în timpul germinației. – Din fr. albumen, lat. albumen „albuș”.

ALBUMEN S. n. Substanță nutritivă adunată în semințele unor plante și care servește embrionului ca rezervă de hrană în timpul germinației.

ALBUMEN s. n. Substanță nutritivă adunată în semințele unor plante și care servește embrionului ca rezervă de hrană în timpul germinației. – Fr. albumen (lat. lit. albumen „albuș”).

ALBUMEN s.n. Substanță nutritivă care se găsește în semințele unor plante și care hrănește embrionul în timpul germinației. [Pl. -ne. / < fr. albumen, cf. lat. albumen – albuș].

ALBUMEN s. n. substanță nutritivă a semințelor unor plante. (< fr., lat. albumen)

ALBUMEN n. Rezervă nutritivă care se găsește în semințele unor plante și servește embrionului ca hrană în timpul germinării. /<fr., lat. albumen

*albúmen și -én n. (cuv. lat.) Șt. nat. Albuș de oŭ. Parte care înconjoară embrionu în sămînță.

albumen (țesut) s. n.

albumen (țesut) s. n.

albumen s. n., g.-d. art. albumenului

ALBUMEN s. (BOT.) endoderm.