12 definiții pentru albinos (s.m.)

albinós1, -oásă a [At: DA ms / PI: -oși, -oase / E: fr albinos] 1-2 Persoană sau animal care suferă de albinism (1).

albinós2 a [At: ATILA, P. 422 / PI: -oși, -oase / E: fr albinos] (Iht) Varietate de morun alb din Delta Dunării.

ALBINÓS, -OÁSĂ, albinoși, -oase, s. m. și f., adj. (Persoană sau animal) atins de albinism. – Din fr. albinos.

ALBINÓS, -OÁSĂ, albinoși, -oase, s. m. și f. Persoană sau animal atinse de albinism. – Din fr. albinos.

ALBINÓS, albinoși, s. m. Om sau animal atins de albinism.

ALBINÓS, -OÁSĂ, albinoși, -oase, s. m. și f. Persoană sau animal atinse de albinism. – Fr. albinos.

albinós adj. m., s. m., pl. albinóși; adj. f., s. f. albinoásă, pl. albinoáse

albinoásă s. f., g.-d. art. albinoásei; pl. albinoáse

albinós adj. m., s. m., pl. albinóși; f. sg. albinoásă, pl. albinoáse

ALBINÓS, -OÁSĂ adj., s.m. și f. (Om, animal) atins de albinism. [< fr. albinos].

ALBINÓS, -OÁSĂ adj., s. m. f. (om, animal) atins de albinism. (< fr. albinos)

*albinós, -oásă adj. (fr. albinos, de la pg. negros albinos, „negrĭ albinoșĭ”, care și eĭ sufere [!] de albinizm). Bolnav de albinizm.

Intrare: albinos (s.m.)
Surse flexiune: DOR
nearticulat articulat
nominativ-acuzativ singular albinos albinosul
plural albinoși albinoșii
genitiv-dativ singular albinos albinosului
plural albinoși albinoșilor
vocativ singular
plural