16 definiții pentru alarma


Dicționare explicative

Explică cele mai întâlnite sensuri ale cuvintelor.

ALÁRMÁ, alarmez, vb. I. Refl. și tranz. A (se) neliniști, a (se) îngrijora. ♦ Tranz. A pune în stare de alertă, de pregătiri, a da alarma (la apropierea unei primejdii). – Din fr. alarmer.

alarmá [At: VLAHUȚĂ, D. 228 / Pzi: ~méz / E: fr (s')alarmer] 1 vt A da alarma. 2-3 vtr (Fig) A (se) neliniști. 4-5 vtr A (se) înfricoșa.

ALARMÁ, alarmez, vb. I. Refl. și tranz. A (se) neliniști, a (se) îngrijora. ♦ Tranz. A pune în stare de alertă, de pregătiri, a da alarma (la apropierea unei primejdii). – Din fr. alarmer.

ALARMÁ, alarmez, vb. I. Refl. A se neliniști, a se speria, a se lăsa cuprins de panică (față de amenințarea unei primejdii). În fond, a urmat el... nu trebuie să se alarmeze nimeni. SADOVEANU; N. F. 175. ◊ Tranz. Închipuirea lui îi înfățișează primejdii, tablouri fioroase, al căror aspect îi alarmează conștiința. VLAHUTĂ, O. A. III 137.

ALARMÁ, alarmez, vb. I. Refl. și tranz. A (se) neliniști, a (se) speria. ♦ Tranz. A pune în stare de atenție mare, de pregătiri. A alarmat tabăra.Fr. alarmer.

ALARMÁ vb. I. 1. refl., tr. A (se) neliniști. ♦ A (se) înfricoșa; a (se) speria. 2. tr. A da alarma; a pune în stare de alarmă. [< fr. alarmer].

ALARMÁ vb. I. tr., refl. a (se) înfricoșa; a (se) alerta. II. tr. a da alarma, a pune în stare de alarmă (1). (< fr. alarmer)

A ALARMÁ ~éz tranz. 1) A face să se alarmeze; a alerta. 2) A pune în stare de alarmă; a da alarma. /<fr. alarmer

A SE ALARMÁ mă ~éz intranz. A fi cuprins de alarmă; a se neliniști; a se alerta. /<fr. alarmer

*alarméz v. tr. (fr. alarmer). Umplu de alarmă, de îngrijorare.


Dicționare morfologice

Se indică corespondența dintre forma de bază a unui cuvânt și flexiunile sale.

alarmá (a ~) vb., ind. prez. 3 alarmeáză

alarmá vb., ind. prez. 1 sg. alarméz, 3 sg. și pl. alarmeáză


Dicționare relaționale

Nu reprezintă definiții, ci se indică relații între cuvinte.

ALARMÁ vb. v. îngrijora.

ALARMA vb. a (se) frămînta, a (se) intriga, a (se) îngrijora, a (se) neliniști, a (se) speria, a (se) tulbura, (livr.) a (se) impacienta, (reg.) a (se) îngrija, (înv.) a (se) îngriji, a (se) lărmui. (Îl ~ întîrzierea lui.)

A (se) alarma ≠ a (se) calma, a (se) astâmpăra, a (se) domoli, a (se) liniști, a (se) potoli

Intrare: alarma
verb (VT201)
Surse flexiune: DOR
infinitiv infinitiv lung participiu gerunziu imperativ pers. a II-a
(a)
  • alarma
  • alarmare
  • alarmat
  • alarmatu‑
  • alarmând
  • alarmându‑
singular plural
  • alarmea
  • alarmați
numărul persoana prezent conjunctiv prezent imperfect perfect simplu mai mult ca perfect
singular I (eu)
  • alarmez
(să)
  • alarmez
  • alarmam
  • alarmai
  • alarmasem
a II-a (tu)
  • alarmezi
(să)
  • alarmezi
  • alarmai
  • alarmași
  • alarmaseși
a III-a (el, ea)
  • alarmea
(să)
  • alarmeze
  • alarma
  • alarmă
  • alarmase
plural I (noi)
  • alarmăm
(să)
  • alarmăm
  • alarmam
  • alarmarăm
  • alarmaserăm
  • alarmasem
a II-a (voi)
  • alarmați
(să)
  • alarmați
  • alarmați
  • alarmarăți
  • alarmaserăți
  • alarmaseți
a III-a (ei, ele)
  • alarmea
(să)
  • alarmeze
  • alarmau
  • alarma
  • alarmaseră
* formă nerecomandată sau greșită – (arată)
* forme elidate și forme verbale lungi – (arată)

alarma

  • 1. A (se) neliniști, a (se) îngrijora.
    surse: DEX '09 DEX '98 DLRLC DN sinonime: neliniști speria înfricoșa îngrijora 2 exemple
    exemple
    • În fond, a urmat el... nu trebuie să se alarmeze nimeni. SADOVEANU; N. F. 175.
      surse: DLRLC
    • Închipuirea lui îi înfățișează primejdii, tablouri fioroase, al căror aspect îi alarmează conștiința. VLAHUTĂ, O. A. III 137.
      surse: DLRLC
    • 1.1. tranzitiv A pune în stare de alertă, de pregătiri, a da alarma (la apropierea unei primejdii).
      surse: DEX '09 DEX '98 DLRM DN sinonime: alerta un exemplu
      exemple
      • A alarmat tabăra.
        surse: DLRM

etimologie: