7 definiții pentru advon (pl. advoane)
ADVÓN, advoane, s. n. Tinda dinăuntru a unei biserici creștine. [Pl. și: advonuri] – Cf. amvon.
- sursa: DEX '09
- adăugată de CristinaDianaN
- acțiuni
advón s. n., pl. advoáne/advónuri
- sursa: DOOM 2 (2005)
- adăugată de raduborza
- acțiuni
advón s. n., pl. advoáne / advónuri
- sursa: Ortografic (2002)
- adăugată de siveco
- acțiuni
advon n. tinda sau pridvorul bisericii în care stau femeile, numit și nartecă: în advoanele acestor două biserici. OD. [Origină necunoscută].
- sursa: Șăineanu, ed. VI (1929)
- adăugată de LauraGellner
- acțiuni
advon, V. anvon.
- sursa: Scriban (1939)
- adăugată de LauraGellner
- acțiuni
anvón n., pl. oane și urĭ (ngr. ánvon, vgr. ámbon, d. anabaíno, mă suĭ; vsl. amŭvonŭ, amŭbonŭ). Tribuna de pe care se predică în biserică. – Și advón (Od.). Greșit scris amvon. Vechĭ și ambón (după vsl.).
- sursa: Scriban (1939)
- adăugată de LauraGellner
- acțiuni
Definiții din dicționare neoficiale
Deoarece nu sunt editate de lexicografi, aceste definiții pot conține erori, deci e preferabilă consultarea altor dicționare în paralel.
ADVÓN, advoane, s. n. Tinda sau pridvorul bisericii în care stau femeile, numit și nartecă: în advoanele acestor două biserici. (Dicționarul universal al limbei române, 1922)
- sursa: Neoficial
- adăugată de mglazaruss
- acțiuni
| substantiv neutru (N11) | nearticulat | articulat | |
| nominativ-acuzativ | singular | advon | advonul |
| plural | advoane | advoanele | |
| genitiv-dativ | singular | advon | advonului |
| plural | advoane | advoanelor | |
| vocativ | singular | — | |
| plural | — | ||