8 definiții pentru adverbializare
Dicționare explicative
Explică cele mai întâlnite sensuri ale cuvintelor.
ADVERBIALIZARE, adverbializări, s. f. Faptul de a (se) adverbializa. [Pr.: -bi-a-] – V. adverbializa.
adverbializare sf [At: DEX2 / P: ~bi-a~ / Pl: ~zări / E: adverbializa] (Grm) Transformare în adverb.
- sursa: MDA2 (2010)
- adăugată de blaurb.
- acțiuni
ADVERBIALIZARE, adverbializări, s. f. Faptul de a (se) adverbializa. – V. adverbializa.
- sursa: DEX '98 (1998)
- adăugată de cata
- acțiuni
Dicționare morfologice
Indică formele flexionare ale cuvintelor (conjugări, declinări).
adverbializare (desp. -bi-a-) s. f., g.-d. art. adverbializării; pl. adverbializări
- sursa: DOOM 3 (2021)
- adăugată de gall
- acțiuni
adverbializare (-bi-a-) s. f., g.-d. art. adverbializării; pl. adverbializări
- sursa: DOOM 2 (2005)
- adăugată de CristinaDianaN
- acțiuni
adverbializare s. f., pl. adverbializări
- sursa: Ortografic (2002)
- adăugată de siveco
- acțiuni
Dicționare specializate
Explică înțelesuri specializate ale cuvintelor.
ADVERBIALIZARE s. f. (< adverbializa < fr. adverbialiser): trecere – prin conversiune – a unui substantiv, adjectiv sau participiu (acesta prin fază adjectivală) la adverb, ca în exemplele „...se uita cu ochii plânși cum frații lui se învățau la zbor dimineața și seara; iar noaptea..., el o întreba cu spaimă” (I. Al. Brătescu-Voinești); „Și ochii tăi stau țintă” (G. Coșbuc); „...au știut să privească atent și cerul, și aripile fluturilor” (Geo Bogza); „...și se duc la casa leneșului și îl umflă pe sus” (Ion Creangă); „și raza ei luminoasă leagă strâns clopotul de la Putna cu sirena de la Pașcani” (Adrian Păunescu).
- sursa: DTL (1998)
- adăugată de valeriu
- acțiuni
ADVERBIALIZARE Tip de schimbare a clasei morfologice a cuvintelor (sau de conversiune*) al cărui specific este trecerea unui cuvânt în clasa adverbului*. Semnele trecerii sunt, simultan, morfologice și sintactice: morfologic, are loc pierderea flexiunii, noul cuvânt devenind invariabil*, iar, sintactic, se constată apariția acestuia în contextele și cu funcțiile adverbului. în română, adverbializarea este un procedeu regulat, gramaticalizat, în cazul trecerii adjectivelor calificative* în clasa adverbelor de mod (ex. citește corect, frumos, expresiv). Alte adverbializări nu sunt generale și regulate, privind numai unii termeni ai clasei: unele substantive devin sau tind să devină adverbe de timp sau de mod (învață noaptea, beat turtă, a strâns florile mănunchi); unele verbe devin adverbe prepoziționale* (poate / trebuie că e bolnav); unele pronume devin adverbe exclamative (ce frumoasă!); unele numerale devin adverbe (mai întâi învață, apoi se plimbă) etc. Vezi CONVERSIUNE. G.P.D.
- sursa: DGSSL (1997)
- adăugată de raduborza
- acțiuni
- silabație: -bi-a-
substantiv feminin (F113) | nearticulat | articulat | |
nominativ-acuzativ | singular |
|
|
plural |
|
| |
genitiv-dativ | singular |
|
|
plural |
|
| |
vocativ | singular | — | |
plural | — |
adverbializare, adverbializărisubstantiv feminin
- 1. Faptul de a (se) adverbializa. DEX '09 MDA2
etimologie:
- adverbializa DEX '09 MDA2 DEX '98