10 definiții pentru admitere


Dicționare explicative

Explică cele mai întâlnite sensuri ale cuvintelor.

admitére sf [At: DA ms/ Pl: ~ri / E: admite] 1 Primire drept bun. 2 Considerare ca adevărat. 3 Acord (provizoriu) cu ceva sau cu cineva. 4 Îngăduire. 5 Curs favorabil dat unei cereri. 6 Primire a unui solicitator. 7 Acceptare a unui candidat. 8 (Îs) Examen de ~ Examen care se dă pentru acceptarea unui candidat într-o instituție de învățământ.

ADMÍTERE, admiteri, s. f. Acțiunea de a admite.Examen de admitere = examen de acceptare a unui candidat într-o instituție de învățământ. – V. admite.

ADMÍTERE, admiteri, s. f. Acțiunea de a admite.Examen de admitere = examen de acceptare a unui candidat într-o instituție de învățământ. – V. admite.

ADMITÉRE, admiteri, s. f. Acțiunea de a admite. ◊ Examen de admitere = examen pe baza căruia un candidat poate fi primit într-o școală de grad mai înalt. Examenul de admitere a fost fixat pentru 1 septembrie.

ADMÍTERE, admiteri, s. f. Acțiunea de a admite.Examen de admitere = examen pe baza căruia un candidat poate fi primit într-o școală.


Dicționare morfologice

Se indică corespondența dintre forma de bază a unui cuvânt și flexiunile sale.

admítere s. f., g.-d. art. admíterii; pl. admíteri


Dicționare relaționale

Nu reprezintă definiții, ci se indică relații între cuvinte.

ADMÍTERE s. 1. v. aprobare. 2. acceptare, primire. (După ~ lui în asociație.) 3. v. acceptare.

ADMÍTERE s.f. Acțiunea de a admite. ◊ Examen de admitere = examen de primire într-o școală. [< admite].

ADMÍTERE ~i f. v. A ADMITE.Examen de ~ examen de primire într-o instituție de învățământ. Comisie de ~ comisie care se ocupă cu primirea candidaților la examen. /v. a admite

admítere s. f., g.-d. art. admíterii; pl. admíteri

ADMITERE s. 1. acceptare, aprobare, consimțire, încuviințare. (~ scoaterii la concurs a unui post vacant.) 2. acceptare, primire. (După ~ lui în asociație.) 3. acceptare, recunoaștere. (~ unui alt punct de vedere.)

Intrare: admitere
substantiv feminin (F107)
Surse flexiune: DOR
nearticulat articulat
nominativ-acuzativ singular
  • admitere
  • admiterea
plural
  • admiteri
  • admiterile
genitiv-dativ singular
  • admiteri
  • admiterii
plural
  • admiteri
  • admiterilor
vocativ singular
plural

admitere

  • 1. Acțiunea de a admite.
    surse: DEX '09 DEX '98 DLRLC DN
    • 1.1. Examen de admitere = examen de acceptare a unui candidat într-o instituție de învățământ.
      surse: DEX '09 DEX '98 DLRLC DN un exemplu
      exemple
      • Examenul de admitere a fost fixat pentru 1 septembrie.
        surse: DLRLC
    • 1.2. Comisie de admitere = comisie care se ocupă cu primirea candidaților la examen.
      surse: NODEX

etimologie:

  • vezi admite
    surse: DEX '09 DEX '98 DN