5 definiții pentru adept (adj.)


Dicționare explicative

Explică cele mai întâlnite sensuri ale cuvintelor.

ADÉPT, -Ă, adepți, -te, adj., s. m. și f. (Persoană) care aderă la convingerile cuiva; partizan al unei idei, teorii, doctrine etc – Din fr. adepte.

ADÉPT, -Ă, adepți, -te, adj., s. m. și f. (Persoană) care aderă la convingerile cuiva; partizan al unei idei, teorii, doctrine etc. – Din fr. adepte.

*adept, -ă s., pl. f. e (lat. adeptus, d. ad-ipiscor, apiscor, obțin. V. copulă, cuplet. Partizan, tovarăș al ideilor cuĭva.


Dicționare morfologice

Se indică corespondența dintre forma de bază a unui cuvânt și flexiunile sale.

adépt adj. m., s. m., pl. adépți; f. sg. adéptă, pl. adépte


Dicționare relaționale

Nu reprezintă definiții, ci se indică relații între cuvinte.

Adept ≠ adversar, potrivnic

Intrare: adept (adj.)
adept1 (adj.) adjectiv
adjectiv (A2)
Surse flexiune: DOR
masculin feminin
nearticulat articulat nearticulat articulat
nominativ-acuzativ singular
  • adept
  • adeptul
  • adeptu‑
  • adeptă
  • adepta
plural
  • adepți
  • adepții
  • adepte
  • adeptele
genitiv-dativ singular
  • adept
  • adeptului
  • adepte
  • adeptei
plural
  • adepți
  • adepților
  • adepte
  • adeptelor
vocativ singular
plural
* forme elidate și forme verbale lungi – (arată)

adept, -ă adept (2) adeptă

  • 1. (Persoană) care aderă la convingerile cuiva; partizan al unei idei, teorii, doctrine etc.
    surse: DEX '09 DLRLC DN un exemplu
    exemple
    • Adept al ideilor celor mai luminate ale veacului... Beldiceanu nu s-a simțit bine decît între prietenii lui. IONESCU-RION, C. 123.
      surse: DLRLC
    • 1.1. Inițiat în misterele unei secte, în secretele unei științe, ale unei arte etc.
      surse: DN

etimologie: