14 definiții pentru acuzat


Dicționare explicative

Explică cele mai întâlnite sensuri ale cuvintelor.

acuzát1 sn [At: MDA ms / Pl: ~uri / E: acuza] Acuzare (1).

acuzat2, ~ă [At: DA / Pl: ~ați, ~e / E: acuza] 1-2 smf, a (Persoană) care face obiectul unei plângeri (injustiție) Si: inculpat, învinuit, învinovățit, pârât.

ACUZÁT, -Ă, acuzați, -te, s. m. și f. Persoană învinuită de ceva, contra căreia s-a introdus o acțiune în justiție; inculpat, pârât. – V. acuza.

ACUZÁT, -Ă, acuzați, -te, s. m. și f. Persoană învinuită de ceva, contra căreia s-a introdus o acțiune în justiție; inculpat, pârât. – V. acuza.

ACUZÁT, -Ă, acuzați, -te, s. m. și f. Persoană care este învinuită de ceva, contra căreia s-a introdus o acțiune în justiție (pentru un delict sau o crimă).

ACUZÁT, -Ă, acuzați, -te, s. m. și f. Persoană învinuită de ceva, contra căreia s-a introdus o acțiune în justiție. – V. acuza.

ACUZÁT, -Ă s.m. și f. Cel învinuit de un furt, un omor etc.; (spec.) cel împotriva căruia s-a introdus o acțiune în justiție; pârât, inculpat. [< acuza].

ACUZÁT, -Ă s. m. f. inculpat. (< acuza)

ACUZÁT ~tă (~ți, ~te) m. și f. Persoană care este acuzată de infracțiune și este parte într-un proces penal; inculpat. A ancheta un ~. /v. a acuza

*acuzát, -ă adj. Care e deferit în justiție p. crimă: a achita un acuzat. V. inculpat.


Dicționare morfologice

Se indică corespondența dintre forma de bază a unui cuvânt și flexiunile sale.

acuzát s. m., pl. acuzáți

acuzát s. m., pl. acuzáți


Dicționare relaționale

Nu reprezintă definiții, ci se indică relații între cuvinte.

ACUZÁT s., adj. v. inculpat.

ACUZAT s., adj. inculpat, împricinat, învinuit, pîrît, (livr.) incriminat, (pop.) pricinaș, (prin Transilv.) pricinat. (~ are cuvîntul!)

Intrare: acuzat
substantiv masculin (M3)
Surse flexiune: DOR
nearticulat articulat
nominativ-acuzativ singular
  • acuzat
  • acuzatul
  • acuzatu‑
plural
  • acuzați
  • acuzații
genitiv-dativ singular
  • acuzat
  • acuzatului
plural
  • acuzați
  • acuzaților
vocativ singular
  • acuzatule
  • acuzate
plural
  • acuzaților
* forme elidate și forme verbale lungi – (arată)

acuzat, -ă acuzat acuzată

  • 1. Persoană învinuită de ceva, contra căreia s-a introdus o acțiune în justiție.
    surse: DEX '09 DEX '98 DLRLC DN sinonime: inculpat, -ă pârât

etimologie:

  • vezi acuza
    surse: DEX '09 DEX '98 DN