6 definiții pentru acar (s.n.)


Dicționare explicative

Explică cele mai întâlnite sensuri ale cuvintelor.

acar1 sn [At: HEM 20 / Pl: ~e / E: ac + -ar cf fr aiguillier] Cutie în care se păstrează acele și celelalte instrumente de cusut Si: (Mol) acăriță1, acarniță.

acar2 sn [At: MARIAN, N. U. 379 / Pl: ~e / E: nct] Instrument de alamă sau de fier cu capetele curbate, folosit de femeile de la țară pentru a construi în jurul lui conciul.

ACÁR1 ~e n. Cutiuță de păstrat ace, ață și alte obiecte necesare la cusut; acarniță. /ac + suf. ~ar

2) acár n., pl. e (d. ac). Cutioară de ținut ace. – Și acáriță și acárniță, pl. e.


Dicționare morfologice

Se indică corespondența dintre forma de bază a unui cuvânt și flexiunile sale.

acár2 (obiect) (pop.) s. n., pl. acáre

acár (obiect) s. n., pl. acáre

Intrare: acar (s.n.)
acar2 (s.n.) substantiv neutru
substantiv neutru (N1)
Surse flexiune: DOR
nearticulat articulat
nominativ-acuzativ singular
  • acar
  • acarul
  • acaru‑
plural
  • acare
  • acarele
genitiv-dativ singular
  • acar
  • acarului
plural
  • acare
  • acarelor
vocativ singular
plural
* forme elidate și forme verbale lungi – (arată)

acar (s.n.)

  • 1. Cutiuță de păstrat ace, ață și alte obiecte necesare la cusut.
    surse: NODEX sinonime: acarniță

etimologie:

  • ac + sufix -ar.
    surse: NODEX