11 definiții pentru abdicare


Dicționare explicative

Explică cele mai întâlnite sensuri ale cuvintelor.

abdicare sf [At: MAIORESCU, D. I, 34 / Pl: ~cări / E: abdica] 1 Renunțare la tron a unui monarh. 2-3 Renunțare la o acțiune, o activitate (în fața unor greutăți).

ABDICÁRE, abdicări, s. f. Acțiunea de a abdica.V. abdica.

ABDICÁRE, abdicări, s. f. Acțiunea de a abdica.V. abdica.

ABDICÁRE, abdicări, s. f. Acțiunea de a abdica; renunțare la tron. Proclamarea revoluției la Izlaz, răscularea din București și abdicarea lui Bibescu și toate peripețiile cîte au avut loc la 1848... sînt consemnate zi cu zi, oară cu oară în ziarele publicate în tot timpul guvernului provizoriu. GHICA, S. A. 164.

ABDICÁRE, abdicări, s. f. Acțiunea de a abdica.

abdicáre s.f. 1 Renunțare la tron. Proclamarea revoluției la Izlaz, răscularea din București și abdicarea lui Bibescu... sunt consemnate zi cu zi (GHICA). 2 Fig. Renunțare la ceva, cedare (în fața greutăților). • pl. -ări. /v. abdica.

ABDICÁRE s.f. Acțiunea de a abdica și rezultatul ei. [< abdica].

abdicare f. renunțare la tron. Cele mai cunoscute abdicări au fost: a lui Carol Quintu în 1556, a lui Napoleon I în 1814, a lui Cuza în 1866, și a lui Milan, regele Serbiei, în 1889. Cele mai recente sunt abdicarea împăratului german Wilhelm II și a țarului Bulgariei Ferdinand (ambele în 1918).


Dicționare morfologice

Se indică corespondența dintre forma de bază a unui cuvânt și flexiunile sale.

abdicáre s. f., g.-d. art. abdicắrii; pl. abdicắri

abdicáre s. f., g.-d. art. abdicării; pl. abdicări


Dicționare relaționale

Nu reprezintă definiții, ci se indică relații între cuvinte.

ABDICÁRE s. (POL.) (înv.) prostire. (~ unui monarh.)

ABDICARE s. (înv.) prostire. (~ unui monarh.)

Intrare: abdicare
substantiv feminin (F113)
Surse flexiune: DOR
nearticulat articulat
nominativ-acuzativ singular
  • abdicare
  • abdicarea
plural
  • abdicări
  • abdicările
genitiv-dativ singular
  • abdicări
  • abdicării
plural
  • abdicări
  • abdicărilor
vocativ singular
plural

abdicare

  • 1. Acțiunea de a abdica; renunțare la tron.
    surse: DEX '09 DLRLC DLRM DEXI DN sinonime: prostire (fapt) un exemplu
    exemple
    • Proclamarea revoluției la Izlaz, răscularea din București și abdicarea iui Bibescu și toate peripețiile cîte au avut loc la 1848... sînt consemnate zi cu zi, oară cu oară în ziarele publicate în tot timpul guvernului provizoriu. GHICA, S. A. 164.
      surse: DLRLC DEXI
  • 2. figurat Renunțare la ceva, cedare (în fața greutăților).
    surse: DEXI

etimologie:

  • vezi abdica
    surse: DEX '09 DEXI DN