6 definiții pentru ațintire
Dicționare explicative
Explică cele mai întâlnite sensuri ale cuvintelor.
AȚINTÍRE s. f. Acțiunea de a aținti. – V. aținti.
AȚINTÍRE s. f. Acțiunea de a aținti. – V. aținti.
- sursa: DEX '98 (1998)
- adăugată de ana_zecheru
- acțiuni
ațintire sf [At: DA / Pl: ~ri / E: aținti] 1 Îndreptare a bătăii unei arme spre ceva Si: (rar) ațintit1 (1), (reg) ațintare (1), ațintat1 (1). 2 Fixare a privirii spre ceva Si: (rar) ațintit1 (2), (reg) ațintare (2), ațintat1 (2). 3 Îndreptare a atenției spre ceva Si: (rar) ațintit1 (3), (reg) ațintare (3), ațintat1 (3). 4 (Fig; rar) Tindere spre un scop Si: (rar) ațintit1 (4), (reg) ațintare (4), ațintat1 (4).
- sursa: MDA2 (2010)
- adăugată de blaurb.
- acțiuni
AȚINTÍRE s. f. Acțiunea de a aținti. Ațintirea privirii asupra unui punct.
- sursa: DLRLC (1955-1957)
- adăugată de blaurb.
- acțiuni
AȚINTÍRE s. f. Acțiunea de a aținti.
- sursa: DLRM (1958)
- adăugată de lgall
- acțiuni
Dicționare morfologice
Se indică corespondența dintre forma de bază a unui cuvânt și flexiunile sale.
ațintíre s. f., g.-d. art. ațintírii
- sursa: DOOM 2 (2005)
- adăugată de raduborza
- acțiuni
ațintíre s. f., g.-d. art. ațintírii
- sursa: Ortografic (2002)
- adăugată de siveco
- acțiuni
| substantiv feminin (F107) Surse flexiune: DOR | nearticulat | articulat | |
| nominativ-acuzativ | singular |
|
|
| plural |
|
| |
| genitiv-dativ | singular |
|
|
| plural |
|
| |
| vocativ | singular | — | |
| plural | — | ||
ațintire
- 1. Acțiunea de a aținti.surse: DEX '09 DEX '98 DLRLC un exempluexemple
- Ațintirea privirii asupra unui punct.surse: DLRLC
-
etimologie:
- vezi ațintisurse: DEX '98 DEX '09