O definiție pentru Singur
Enciclopedice
SINGUR adj. 1. – D-trașcu (16 A II 227); -a f. (G Bog; 16 A I 75); -eni s.; Sîngur (Ștef); -eni s. (ib). 2. Săngurian, mold.
Intrare: Singur
SINGUR adj. 1. – D-trașcu (16 A II 227); -a f. (G Bog; 16 A I 75); -eni s.; Sîngur (Ștef); -eni s. (ib). 2. Săngurian, mold.