O definiție pentru Părinc

Enciclopedice

PĂRINC subst. (meiu) 1. Părîncu (Vr). 2. Părincariul, V., mold. (Sd XI 119). 3. Părincea s. 4. Părîngă b., buzoian (17 B IV 361) < varianta părîng.

Intrare: Părinc
Părinc nume propriu
nume propriu (I3)
  • Părinc