Definiția cu ID-ul 970936:
Enciclopedice
PĂRINC subst. (meiu) 1. Părîncu (Vr). 2. Părincariul, V., mold. (Sd XI 119). 3. Părincea s. 4. Părîngă b., buzoian (17 B IV 361) < varianta părîng.
PĂRINC subst. (meiu) 1. Părîncu (Vr). 2. Părincariul, V., mold. (Sd XI 119). 3. Părincea s. 4. Părîngă b., buzoian (17 B IV 361) < varianta părîng.