5 definiții pentru Oierul Oier


Dicționare relaționale

Nu reprezintă definiții, ci se indică relații între cuvinte.

OIÉRUL s. art. v. lira.


Dicționare explicative

Explică cele mai întâlnite sensuri ale cuvintelor.

OIÉR, oieri, s. m. 1. Crescător, proprietar sau negustor de oi; p. ext. păstor, cioban. 2. (Înv.) Slujbaș însărcinat cu încasarea oieritului1. 3. (Astron.; art., rar) Lira1. [Pr.: o-ier] – Oaie + suf. -ar.

OIÉR, oieri, s. m. 1. Crescător, proprietar sau negustor de oi; p. ext. păstor, cioban. 2. (Înv.) Slujbaș însărcinat cu încasarea oieritului1. 3. (Astron.; art., rar) Lira1. [Pr.: o-ier] – Oaie + suf. -ar.

OIÉR, oieri, s. m. 1. Crescător de oi, cioban, păcurar. Sămînța udeștenilor se trage din oieri maramureșeni. CAMILAR, N. II 5. Învățătura asta băiatul o avea de la bădița Neonil care o cunoștea de la oieri vechi, de la muntele Ceahlău. SADOVEANU P. M. 148. 2. (Învechit) Slujbaș însărcinat cu încasarea oieritului. Lăcuste mai puțin pustietoare decît cămărașii... oierii, vădrarii. RUSSO, S. 109. 3. Numele unei constelații; ciobanul-cu-oile. Stă-n mijlocul bolții oierul. Luceafăru-i gata s-apuie. COȘBUC, P. II 7.

OIÉR ~i m. 1) fam. Persoană care are în grijă oile; păstor; cioban; ovicultor. 2) înv. Stăpân (sau îngrijitor) al unei târle; târlaș. 3) înv. Slujbaș însărcinat cu încasarea oieritului. 4) pop. Una dintre cele douăsprezece constelații zodiacale; constelația Lira; Ciobanul-cu-Oile. [Sil. o-ier] /oaie + suf. ~ar

Intrare: Oierul
  • silabație: O-ie-rul
substantiv masculin (M1)
nearticulat articulat
nominativ-acuzativ singular
  • Oierul
plural
genitiv-dativ singular
  • Oierului
plural
vocativ singular
plural

Oierul Oier

  • 1. Una dintre cele douăsprezece constelații zodiacale.
    surse: NODEX DLRLC DEX '09 sinonime: Ciobanul-cu-Oile Lira un exemplu
    exemple
    • Stă-n mijlocul bolții oierul. Luceafăru-i gata s-apuie. COȘBUC, P. II 7.
      surse: DLRLC

etimologie:

  • Oaie + sufix -ar
    surse: DEX '09 NODEX