2 definiții pentru Maț


Dicționare explicative

Explică cele mai întâlnite sensuri ale cuvintelor.

maț sn [At: PSALT. HUR. 118r/1 / Pl: ~e / E: ml matia] 1 (Mpl) Intestin la animale și la oameni. 2 (Pop; îs) ~ul (cel sau ăl) gros sau ~ul curului, ~ul șezutului, ~ul dosului, ~ul umblării, ~ul dâpă urmă, ~ul lupăsc Intestin gros. 3 (Pop; îs) ~ul (cel) subțire Intestin subțire. 4 (Pop; îs) ~ul orb (sau mort) Apendice. 5 (Pop; îe) A i se lărgi (sau a i se lungi) cuiva ~ul (spre ceva) A se lăcomi la ceva. 6 (Pfm; îe) A fierbe ~ele în cineva A fi foarte enervat, înfuriat. 7 (Pop; îe) A-l pătrunde la ~e A-l surprinde ceva. 8 (Îae) A-l afecta ceva. 9 (Pop; îe) A frige (sau, rar, a pătrunde) pe cineva la ~e A face cuiva un mare neajuns. 10 (Pfm; îe) A fi pestriț (sau tărcat rău, câine) la ~e sau a fi cu ~e (sau ~ele) tărcate sau bălțate ori a avea ~e pestrițe (sau negre) A fi rău la suflet. 11 (Îae) A fi zgârcit. 12 (Reg; îla) Iute (sau strâmt) la ~ Arțăgos. 13 (Reg; lpl) Organe interne ale unor ființe. 14 (Îrg) Strună făcută din maț (1). 15 (Pfm; îc) ~e-fripte Om sărac, care n-are ce mânca. 16 (Pfm; îae) Om rău Si: abraș, afurisit. 17 (Pfm; îac) Om zgârcit. 18 (Pfm; îc) ~e-pestrițe (sau ~-albastre) Om foarte zgârcit. 19 (Pfm; îac) Om rău, primejdios și nesincer. 20 (Pop; îc) ~-uscat Om foarte sărac. 21 (Pop; îc) ~e-goale sau ~-gol Om calic. 22 (Pop; îc) ~e-sparte (sau ~-rupte) ori ~-gros (sau ~-spart, ~-dă-cal) Om care mănâncă prea mult. 23 (Pop; îc) ~e-acre Om rău. 24 (Iht; reg; îc) ~e-negre Scobar (Chondostroma nasus) 25 (Atm; reg; îc) ~u-lupului Beregată. 26 (Reg; îc) ~ul-pământului Floare nedefinită mai îndeaproape. 27 (Îvp) Pântece. 28 (Îvp; prc) Stomac. 29 (Pop; îe) A cârceia la ~e sau la inimă (pe cineva) A avea crampe. 30 (Pop) Pântece al femeii ca loc unde se concepe fătul Vz măruntaie. 31 (Înv; îlav) Din (sau de) ~e De la naștere. 32 (Atm; înv) Mijloc al corpului omenesc. 33 (Fig; înv) Interior, adânc al ființei omenești Si: inimă, măruntaie, pântece, rărunchi, suflet. 34 (Pan) Tub elastic având diverse utilizări. 35 (Pan; reg) Muc de lumânare. 36 (Îvr) Șirag. 37 (Reg) Colac făcut dintr-o bucată lungă de aluat răsucită ca o căsuță de melc. 38 (Pan; pfm) Părți care alcătuiesc interiorul unui obiect, ceea ce se găsește înăuntru. 39 (Reg) Miez fibros și gelatinos în care stau sâmburii la unele fructe. 40 (Reg) Adânc.


Dicționare enciclopedice

Definiții enciclopedice

MAȚ subst. 1. Maț-gros, Ioan (Sd XI 71) zis și Mațgras (ib. 61); Mățești s. sau < mîț(ă). 2. + -ilă: Mațil, R. (16 B I 177); Mățil(ă), Dr. (16 B I 38; Glos). 3. Mățelea, Stoica (17 B II 305) < maț + -el, -ea; Mățălea, P. (VT); Mățîlea, Preda, popa, Dinu, 1834 (AO XXI 171). 4. +-oiu: Mățoiul (17 B II 103); Amățoaei, N. oct. 5. Mațoian, Gr. (A Gen I 106). 6. + -ea, Mațea, t. (16 A II 148). 7. Mățic țig. (ib. 132). 8. + -ă: Mață, Gașpar (Glos). 9. + -an: Mațan (Mar); Mățănescul, Fl., olt. (Sd VI485). 10. Mățu (Hur); – Stanciu, olt. 1619 (Sd VI 464). 11. Mățug (16 B III 87); Mățog, Barbu (Șchei I). 12. Mățuiul, Onică (16 AI 317). 13. + -otă: Mațotă, Stan (17 A V 70). 14. Cf. epitetul Mațe-fripte „Sărăcilă”. Formele de mai sus s-au dat ca epitete oamenilor lacomi, la fel cu cele atît de numeroase relative la pîntece. Următoarele forme pot veni și din alte teme: 15. Mățău b., ard., 1680 (Paș) și s. în r. Muscel, pe care Pașca îl explică din blg. Maцo hipocor. din Matei (Weig); – Iane, munt. (Sd V 446). 16. Mățăiul, mold. (Ștef). 17. Măționa t. 18. Mațina, fiul lui Micul (17 A II 124). 19. Mățcăiu b. (16 A II 79).

Intrare: Maț
nume propriu (I3)
  • Maț