crețușcă sf [At: DAMÉ, T. 188 / Pl: ~ște / E: creț + -ușcă] 1 Plantă erbacee din familia rozaceelor cu flori albe, mirositoare cu proprietăți diuretice (Filipendula ulmaria) Si: (reg) aglică, barba-caprei, caprifoaie, pepenică, sânziană, smântânică, taulă, teișoară, voinicească. 2 (Bot; reg) Taulă (Spiraea crenata). 3 (Bot; reg) Cununiță (Spiraea ulmifolia). 4 (Bot; reg) Ferigă-de-câmp (Pteridium aquibinula). 5 (Bot; reg) Barba-caprei (Calacera viscosa).

AGLICĂ (pl. -ice, -ici) sf. 🌿 1 Plantă cu flori albe, cu miros plăcut foarte pătrunzător; poporul face din ele ceaiu contra vătămăturii, iar vinarii le întrebuințează la aromatizarea vinurilor (Spiraea filipendula) (🖼 44) ¶ 2 = CIUBOȚICA-CUCULUI [blg. aglika].

AGLICĂ, aglice, s. f. Plantă erbacee din familia rozaceelor, cu frunze penate, cu flori albe sau rozalbe, parfumate, dispuse în inflorescențe. (Filipendula vulgaris). – Din bg. aglika, scr. jaglika.

CREȚUȘCĂ, crețuște, s. f. Plantă erbacee meliferă și medicinală din familia rozaceelor, cu flori dispuse în corimb, folosită la prepararea unui ceai diuretic (Filipendula ulmaria). – Creț + suf. -ușcă.

AGLICĂ ~ce f. Plantă erbacee care crește prin pajiști și pășuni, cu flori albe sau roz, foarte parfumate, și fructe capsule. [Sil. a-gli-] /<bulg. aglica, sb. jaglika

CREȚUȘCĂ ~te f. Plantă erbacee perenă din familia rozaceelor, cu flori albe, folosită în medicina populară și răspândită în regiunile montane. /creț + suf. ~ușcă

aglică s. f. (sil. -gli-), g.-d. art. aglicei; pl. aglice

crețușcă s. f., g.-d. art. crețuștei; pl. crețuște

aglică (-ci), s. f. – Plantă erbacee din familia rozaceelor. Mr. angulice, megl. glicica. Bg. aglika (Skok, R. Études slaves, III, 62), cf. sb. jaglika (Cihac; DAR), alb. aguljice. Este posibil ca toate aceste cuvinte să provină din tc. aklik „albeață, albeală”. Cf. Popescu-Ciocănel 6.

FILIPENDULA Mill, FILIPENDULA fam. Rosaceae. Gen originar din regiunile continentale din emisfera nordică, cca 10 specii, erbacee, perene, rădăcini, fibroase terminate prin tuberculi. Frunze întrerupt-penate însoțite de stipele caduce. Flori hermafrodite, albe sau purpur (5 sepale, 5 petale, 20-40 stamine puțin cuneiforme cele exterioare mai lungi), grupate în corimbe reunite în panicule. Carpele uscate, cca 15,. libere, cu cîte 2 ovule. Fructe, capsule cu o singură sămînță.

AGLICĂ s. (BOT.; Filipendula vulgaris) (reg.) ferice, ferigea, oglice, teișor, barba-caprei, ferecă-albă, floarea-soarelui-de-câmp.

AGLICĂ s. v. ciuboțica-cucului.

CREȚUȘCĂ s. (BOT.; Filipendula ulmaria) (reg.) caprifoi, pepenea, rânzișoară, sânziană, smântânică, taulă, barba-caprei.

CREȚUȘCĂ s. v. taulă.