17 definiții pentru Ecleziastul / Eclesiastul Ecleziast Eclesiast Eccleziast eclisiast eclisiist ecliziast


Dicționare explicative

Explică cele mai întâlnite sensuri ale cuvintelor.

ECLEZIÁSTUL s. n. pr. art. Una dintre cărțile Vechiului Testament, care cuprinde teme disparate referitoare la înțelepciune. [Scris și: Ecclesiastul.Pr.: -zi-astul] – Din fr. ecclésiaste.

eccleziást snm vz ecleziast

eclesiást smn vz ecleziast

ecleziast [At: CANTEMIR, ap. GCR I, 325/14 / V: (înv) ecc~ sn, sm, ~esi~, ~lisi~, ~lisiist sn / P: ~zi-ast / Pl: ~aști / E: fr ecclésiaste] 1 sn Una dintre părțile Bibliei, atribuită împăratului Solomon Si: (rar) ecleziastic (6). 2 sm Predicator. 3 sm Administrator al unei biserici.

ECLEZIÁST s. n. Una din părțile Bibliei, atribuită împăratului Solomon. [Pr.: -zi-ast] – Din fr. ecclésiaste.

ECLESIÁST s.n. v. ecleziast.

ECLEZIÁST s.n. (Bis.) Una dintre părțile Bibliei, atribuită împăratului Solomon. [Pron. -zi-ast, var. eclesiast s.n. / < fr. ecclésiaste].

ECLEZIÁST s. n. una dintre părțile Bibliei, atribuită împăratului Solomon. (< fr. ecclésiaste)

Ecleziast m. carte a Vechiului Testament, atribuită lui Solomon.

*ecleziást m. (vgr. ekklesiastés, d. ekklesía, adunare, biserică. V. paraclis). Orator bisericesc. S. n. O carte a Vechĭuluĭ Testament atribuită luĭ Solomon.


Dicționare morfologice

Se indică corespondența dintre forma de bază a unui cuvânt și flexiunile sale.

Ecleziástul/Eclesiástul (carte a Bibliei) (E-cle-zi-as-/E-cle-si-as-) s. propriu n.

Ecleziást s. pr. n. (sil. -cle-zi-ast)


Dicționare enciclopedice

Definiții enciclopedice

Ecleziastul, carte didactică a Vechiului Testament, atribuită regelui Solomon, în care se arată că toate lucrurile pământești și plăcerile lumii sunt nestatornice și deșertăciune. Cartea cuprinde 12 cap. și are drept scop să învețe pe om cum trebuie să-și orânduiască viața ca să ajungă să se bucure de fericirea trecătoare de pe acest pământ.

ECCLESIASTUL, carte a „Vechiului Testament”, atribuită prin tradiție lui Solomon, tratând despre netemeinicia și deșertăciunea vieții umane. Critica biblică modernă plasează data scrierii acestei cărți în sec. 3 î. Hr.

Intrare: Ecleziastul / Eclesiastul
  • silabație: E-cle-zi-as-tul
substantiv propriu (SPM001S)
Surse flexiune: DOR
nearticulat articulat
nominativ-acuzativ singular
  • Ecleziastul
plural
genitiv-dativ singular
  • Ecleziastului
plural
vocativ singular
plural
  • silabație: E-cle-si-as-tul
substantiv propriu (SPM001S)
nearticulat articulat
nominativ-acuzativ singular
  • Eclesiastul
plural
genitiv-dativ singular
  • Eclesiastului
plural
vocativ singular
plural
substantiv propriu (SPM001S)
nearticulat articulat
nominativ-acuzativ singular
  • Eccleziastul
plural
genitiv-dativ singular
  • Eccleziastului
plural
vocativ singular
plural
eclisiast
Nu există informații despre paradigma acestui cuvânt.
eclisiist
Nu există informații despre paradigma acestui cuvânt.
ecliziast
Nu există informații despre paradigma acestui cuvânt.

Ecleziastul / Eclesiastul Ecleziast Eclesiast Eccleziast eclisiast eclisiist ecliziast

  • 1. Una dintre cărțile Vechiului Testament, care cuprinde teme disparate referitoare la înțelepciune.
    surse: DEX '09
  • diferențiere Una din părțile Bibliei, atribuită împăratului Solomon.
    surse: DEX '98 DN

etimologie: