ROȘCOV, roșcovi, s. m. Mic arbore din familia leguminoaselor, originar din Arabia, cultivat în regiunea mediteraneană, cu frunze compuse, cu foliole eliptice, persistente, cu fructe (păstăi) lungi, dulci și comestibile (Ceratonia siliqua). ◊ Compus: roșcov-sălbatic = plătică. – Din bg. rožkov.

ROȘCOV ~i m. Arbore exotic, cu tulpina scundă, cu frunze compuse și cu fructe lungi, în formă de păstăi, comestibile. /<bulg. rozkov

roșcov s. m., pl. roșcovi

roșcov s. m., pl. roșcovi

CERATONIA L., ROȘCOV, fam. Leguminosae. Gen cu o singură specie, originară din regiunile mediteraneene: Ceratonia siliqua L. înflorește în febr.-apr. Flori mici (5 stamine libere, fertile), dioice sau poligame, cu un inel glandular, brune-roșietice (apar pe ramuri bățrîne), așezate în ciorchini scurți, în axa frunzei. Frunze imparipenat-compuse, 2-5 perechi de foliole ovate, întregi, pe parcea superioară roșietice sau albăstrui, pe cea superioară lucioase, persistente. Fructul, legumă indehiseentă, lungă pînă la 20 cm și lată de cîțiva cm, coriacee, plată, cu numeroase semințe brune. Arbore (7-14 m înălțime) fără spini, ramificat, coroană rară.

ROȘCOV s. (BOT.; Ceratonia siliqua) (înv.) carub.