6 definiții pentru Bugeac

Dicționare explicative

Explică cele mai întâlnite sensuri ale cuvintelor.

bugeac3 sn vz bungeac

bugeac1 s.n. 1 (reg.) Peninsulă. 2 (și nm. pr.) Partea de sud a Basarabiei unde erau așezați tătarii. În Bugeac Gruie-au intrat (ALECS.). 3 Expr. (reg.) A trăi ca-n bugeag = a trăi ca un sălbatic. A pus-o la Bugeac = a furat-o. 4 Numele unui dans popular. ♦ Melodie după care se execută acest dans. • pl. -uri. și bugeag, buceag s.n. /<tc. bučak „colț”; „ținut îndepărtat”.

bugeac2 s.n. (reg.) Colibă pentru adăpostirea bovinelor. • pl. -uri. /cf. bg. бунчак.

Bugeac n. 1. partea meridională a Basarabiei, între Nistru și Dunăre, locuită odinioară de Tătarii Nogai din Crimea cari se așezară aci în 1568; 2. sat în jud. Constanța cu 600 loc. [Tătar BUČAK, unghia, din cauza conformațiunii sale (v. Bucegi)].

Dicționare enciclopedice

Definiții enciclopedice

BUGEAC, denumire tătărească sau turcească a S Basarabiei.

BUGEAC, toponim al cunoscutei regiuni unghiulare,vechiul Onglos. Rar can. de persoană: Bugeac, Șt., pitar, 1793 (BCI VII 34); – Ion (Sur VIII); – Octav, prof., Ploiești 1899.

Intrare: Bugeac
Bugeac nume propriu
nume propriu (I3)
  • Bugeac