10 definiții pentru Betula (gen de plante)
Dicționare explicative
Explică cele mai întâlnite sensuri ale cuvintelor.
mesteac sm vz mesteacăn
mesteacăl sm vz mesteacăn
- sursa: MDA2 (2010)
- adăugată de blaurb.
- acțiuni
MESTEACĂN, mesteceni, s. m. Arbore cu scoarța albă, cu lemnul alb, gălbui sau roșiatic, cu ramuri flexibile, cu frunze verzi-cenușii și cu flori grupate în amenți (Betula verrucosa); p. restr. lemnul acestui arbore. ◊ Mesteacăn mic = specie de mesteacăn, arbust înalt până la un metru, care crește în regiunile alpine (Betula humilis). Mesteacăn pitic = specie de mesteacăn, arbust până la jumătate de metru (Betula nana). Mesteacăn pufos = specie de mesteacăn, arbust sau arbore cu scoarța albă sau brună-cenușie cu pete albe; mestecănaș (Betula pubescens). – Lat. mastichinus.
- sursa: DEX '98 (1998)
- adăugată de LauraGellner
- acțiuni
MESTECĂNAȘ, mestecănași, s. m. 1. Diminutiv al lui mesteacăn. 2. (Bot.) Mesteacăn pufos. – Mesteacăn + suf. -aș.
- sursa: DEX '98 (1998)
- adăugată de LauraGellner
- acțiuni
MESTEACĂN ~eceni m. 1) Arbore cu scoarța albă, cu frunze argintii și cu lemnul moale, care crește în țările cu climă temperată și rece. 2) Lemnul acestui copac. /<lat. mastichinus
- sursa: NODEX (2002)
- adăugată de siveco
- acțiuni
Dicționare morfologice
Indică formele flexionare ale cuvintelor (conjugări, declinări).
mesteacăn s. m., pl. mesteceni
- sursa: Ortografic (2002)
- adăugată de siveco
- acțiuni
mestecănaș s. m., pl. mestecănași
- sursa: Ortografic (2002)
- adăugată de siveco
- acțiuni
Dicționare relaționale
Indică relații între cuvinte (sinonime, antonime).
MESTEACĂN s. (BOT.) 1. (Betula verrucosa) (livr.) betulă. 2. mesteacăn pufos v. mestecănaș.
- sursa: Sinonime (2002)
- adăugată de siveco
- acțiuni
MESTECĂNAȘ s. (BOT.; Betula pubescens) mesteacăn pufos.
- sursa: Sinonime (2002)
- adăugată de siveco
- acțiuni
Dicționare enciclopedice
Definiții enciclopedice
BETULA L., MESTEACĂN, fam. Betulaceae. Gen care cuprinde peste 45 specii. Unele înfloresc o dată cu înfrunzirea, altele înainte de înfrunzire. Flori unisexuat-monoice, dispuse în amenți masculi sau femeii. Arborii și arbuștii au ramuri lungi, pletoase și scoarță albă, netedă care se desface în foi subțiri. Frunze (apar primăvara devreme) simple, pețiolate, serate, crenate sau lobulate, cu nervațiuni complet-penate. Fruct, achenă sau samară.
- sursa: DFL (1989)
- adăugată de blaurb.
- acțiuni