Alexandria f. istoria fabuloasă a lui Alexandru Macedon (după legendele culese de un Pseudo-Calistene pe la 200 d. Cr.).

Alexandria f. 1. oraș și port al Egiptului pe Mediterana, cu 315.000 loc. Întemeiată de Alexandru cel Mare la 322 a. Cr., ea fu celebră odinioară prin comerțul, biblioteca (cea mai mare a lumii vechi) și școalele sale; 2. oraș în Piemont (fundat la 1168) cu 62.000 loc.

Alexandria f. oraș pe dreapta râului Vedea, în județul Teleorman cu 16.000 loc. (în majoritate Bulgari). Centru important pentru comerțul cerealelor, târg însemnat (20 Maiu). Oraș modern fundat de Alex. Ghica în 1834.

alexandría f. Viața fabuloasă a luĭ Alexandru cel Mare, după legendele culese de unu anume Pseŭdo-Calistene pe la 200 după Hristos. – Și -ăndria.

Alexandria, o Alexandrie.

Alexandria, oraș în Egipt, capitala vechiului Egipt. ♦ Școala de exegeză din Alexandria = școală cunoscută prin metoda alegorică de interpretare a Bibliei, avâd ca reprezentanți de seamă pe Filon, Clement Alexandrinul și Origen, potrivit căreia textul Sf. Scripturi are nu numai un sens istoric, literal, ci și unul spiritual, ascuns, mistic, care se descoperă pe calea contemplației prin metoda alegorică.

ALEXANDRIA, roman popular. Scris în Egiptul elenistic (c. sec. 3 î. Hr.) și atribuit istoricului Callisthenes, evocă, apelînd adesea la elemente miraculoase, fantastice, războaiele lui Alexandru Macedon. Răspîndit în toată Europa, A. a pătruns în literatura română printr-o traducere în slavona sîrbo-croată. Această versiune stă la baza primei prelucrări românești cunoscute, datînd din a doua jumătate a sec. 16 și păstrată în cópii manuscrise, în toate provinciile românești. Elemente din A. au intrat în folclor (colinde, orații etc.) și în onomastica populară.

ALEXANDRIA, municipiu în Cîmpia Română, pe rîul Vedea, reșed. jud. Teleorman; 58.238 loc. (1991). Nod rutier. Fabrici de rulmenți, de panouri și tablouri electrice, de aparataj și accesorii (filtre mecanice, baterii, panouri radiante), de conserve din legume și fructe, de brînzeturi și de cărămidă. Morărit și panificație; topitorie de cînepă și in; filatură de bumbac; ateliere de reparații auto. Fundat în 1834. Biserica Sf. Apostoli (1842-1846). Muzeu de istorie. Declarat municipiu în 1979.

ALEXANDRIA (EL ISKANDARÎYAH), oraș în Egipt, port la Marea Mediterană, prin care trece 3/4 din exportul țării (34 mil. t/an); 3,35 mil. loc. (1986, cu suburbiile). Aeroport internațional. Termocentrală. Șantiere navale. Ind. de rafinare a petrolului, de egrenare a bumbacului, ind. cimentului, hîrtiei, metalurgică. Montaj de automobile. Produse alim. Îngrășăminte chimice. Renumită stațiune balneară maritimă. Universitate (1942). Muzee. Întemeiat de Alexandru Macedon în 332-331 î. Hr., orașul a devenit cap. regatului Ptolemeilor (305-30 î. Hr.); important centru economic și cultural al lumii elenistice și romane. Aici a fost construit în sec. 3 î. Hr. Farul, una din cele șapte minuni ale lumii antice. Celebră bibliotecă, conținînd c. 700.000 de volume (arsă în mai multe rînduri).

ALEXANDRIA, oraș în E S.U.A. (Virginia), port pe rîul Potomac, la S de Washington; 107 mii loc. (1984). Produse chimice, îngrășăminte, cherestea, băuturi alcoolice. Mașini frigorifice.

CHIRIL al Alexandriei (376-444), patriarh al Alexandriei. Adversar al lui Nestorie, ale cărui opinii teologice le-a condamnat în „Anatematismele”.

FARUL DIN ALEXANDRIA, construcție antică de mari proporții din Alexandria (Egipt), una dintre cele „șapte minuni” ale lumii. Realizat din marmură albă, de arhitectul Sostratos din Cnidos (285-247 î. Hr.), avea c. 130 m înălțime. A fost distrus treptat (sec. 12-14).