5 definiții pentru țundriță


Dicționare explicative

Explică cele mai întâlnite sensuri ale cuvintelor.

ȚUNDRÍȚĂ, țundrițe, s. f. (Reg.) Diminutiv al lui țundră.Țundră + suf. -iță.

ȚUNDRÍȚĂ, țundrițe, s. f. (Reg.) Diminutiv al lui țundră.Țundră + suf. -iță.

țundriță sf [At: JARNÍK-BÎRSEANU, D. 471 / Pl: ~țe / E: țundră + -iță] 1-4 (Șhp) Țundrică (1-2).

ȚUNDRÍȚĂ, țundrițe, s. f. Diminutiv al lui țundră. Umblă foamea pe uliță Îmbrăcată cu țundriță. JARNÍK-BÎRSEANU, D. 471.


Dicționare morfologice

Se indică corespondența dintre forma de bază a unui cuvânt și flexiunile sale.

țundríță (reg.) s. f., g.-d. art. țundríței; pl. țundríțe

țundríță s. f., g,-d. art. țundríței; pl. țundríțe

Intrare: țundriță
țundriță substantiv feminin
substantiv feminin (F1)
Surse flexiune: DOR
nearticulat articulat
nominativ-acuzativ singular
  • țundriță
  • țundrița
plural
  • țundrițe
  • țundrițele
genitiv-dativ singular
  • țundrițe
  • țundriței
plural
  • țundrițe
  • țundrițelor
vocativ singular
plural

țundriță

  • 1. regional Diminutiv al lui țundră.
    surse: DEX '09 DEX '98 DLRLC un exemplu
    exemple
    • Umblă foamea pe uliță Îmbrăcată cu țundriță. JARNÍK-BÎRSEANU, D. 471.
      surse: DLRLC

etimologie:

  • Țundră + sufix -iță.
    surse: DEX '98 DEX '09