7 definiții pentru țuiculiță


Dicționare explicative

Explică cele mai întâlnite sensuri ale cuvintelor.

ȚUICULÍȚĂ, țuiculițe, s. f. Diminutiv al lui țuică; țuiculeană. – Țuică + suf. -uliță.

ȚUICULÍȚĂ, țuiculițe, s. f. Diminutiv al lui țuică; țuiculeană. – Țuică + suf. -uliță.

țuiculiță sf [At: SEBASTIAN, T. 196 / Pl: ~țe / E: țuică1 + -uliță] 1-2 (Șhp) Țuică1 (1) (în cantitate mică) Si: (fam) țuiculeană (1-2), țuicușoară (1-2). 3-4 (Șhp) Țuică1 (1) (bună, gustoasă) Si: (fam) țuiculeană (3-4), țuicușoară (3-4).

ȚUICULÍȚĂ, țuiculițe, s. f. Diminutiv al lui țuică; porție de țuică (cît încape într-un pahar). Nu te vede omul la cafenea sau la o grădină, sau la bodegă. Să mai iei o țuiculiță. Să mai schimbi o vorbă. SEBASTIAN, T. 196.


Dicționare morfologice

Se indică corespondența dintre forma de bază a unui cuvânt și flexiunile sale.

țuiculíță s. f., g.-d. art. țuiculíței; pl. țuiculíțe

țuiculíță s. f., g.-d. art. țuiculíței; pl. țuiculíțe


Dicționare relaționale

Nu reprezintă definiții, ci se indică relații între cuvinte.

ȚUICULÍȚĂ s. țuicușoară, (pop.) țuiculeană. (Bea o ~.)

ȚUICULIȚĂ s. țuicușoară, (pop.) țuiculeană. (Bea o ~.)

Intrare: țuiculiță
țuiculiță substantiv feminin
substantiv feminin (F1)
Surse flexiune: DOR
nearticulat articulat
nominativ-acuzativ singular
  • țuiculiță
  • țuiculița
plural
  • țuiculițe
  • țuiculițele
genitiv-dativ singular
  • țuiculițe
  • țuiculiței
plural
  • țuiculițe
  • țuiculițelor
vocativ singular
plural

țuiculiță

  • 1. Diminutiv al lui țuică.
    surse: DEX '09 DEX '98 DLRLC sinonime: țuiculeană țuicușoară
    • 1.1. Porție de țuică (cât încape într-un pahar).
      surse: DLRLC un exemplu
      exemple
      • Nu te vede omul la cafenea sau la o grădină, sau la bodegă. Să mai iei o țuiculiță. Să mai schimbi o vorbă. SEBASTIAN, T. 196.
        surse: DLRLC

etimologie:

  • Țuică + sufix -uliță.
    surse: DEX '98 DEX '09